Tradiţii de Florii: Salcia tămăduitoare şi adunarea stâlpărilor de la Sălişte

Tradiţii de Florii. Învierea lui Lazăr prefigurează Învierea Domnului şi învierea de la sfârşitul veacurilor. Dincolo de ceea ce spune religia, fiecare loc îşi are propriile tradiţii păstrate din generaţie în generaţie şi devenite simboluri ale locului. Cum este ceremonialul de adunare a stâlpărilor, unul identitar pentru Sălişte.

Tradiţii de Florii. În săptămâna dinaintea Floriilor, tradiţiile locului impun anumite interdicţii. Se spune că nu ar fi bine să te speli pe cap, pentru că cine se spală îi va albi părul.  Se mai spune că nu e bine să se semene, pentru că în urma semă­natului din săptămâna Floriilor ar ieşi doar flori, nu şi fructe. Aşadar, e bine să semănăm flori. Se mai spune că dacă vaca este „gonită” în această perioadă, viţelul va ieşi bălţat.

Salcia, arbore sfânt

Tradiţii de Florii. Salcia figurează între arborii sfinţi, este binecuvântată de Maica Domnului, conform legendelor populare. Aspectul ei de arbore care plânge este asociat cu plângerea lui Iisus. Şi faptul că este unul dintre primii arbori care înmuguresc face ca planta să simbolizeze venirea primăverii şi viaţa nouă.
Deoarece copiii sunt consideraţi puri, ei sunt cei care aduceau ramurile de salcie ce trebuiau duse la biserică în sâmbăta Floriilor. Acestea rămâneau în acest loc peste noapte, să fie binecuvântate şi a doua zi, după slujbă, erau împărţite şi duse acasă.
Tradiţii de Florii. O parte din ramuri erau puse pe morminte pentru că în noaptea de Paşti, ca şi în noaptea de Crăciun, nu numai că se consideră că s-ar deschide cerul şi se pot vedea Dumnezeu şi sfinţii, sau că sufletele bune ajung atunci direct în Rai, dar este considerată şi o perioadă în care este anihilat timpul. Tradiţia arată că sufletele strămoşilor vin şi îi protejează pe cei ai casei. Se mai spune că aceste suflete de dincolo rămân acasă până la Rusalii şi veghează de la streaşină. Este motivul pentru care, în unele părţi din România, în Joia Mare sunt puse găleţi cu apă şi mâncare pentru cei ce vin. Acesta este mai mult un obicei extracarpatic.

Mai multe pe Tribuna.ro