Tradiții de Florii. Duminica Floriilor e sărbătoarea creștină despre care se spune că este a bucuriei. De ce a bucuriei? Pentru că este momentul când Iisus intră în Ierusalim și este întâmpinat cu ramuri de palmier, transpuse la noi în ramurile de salcie. În Biserica Ortodoxă, Duminica Floriilor este strâns legată de comemorarea unui episod ce precede Intrarea Domnului în Ierusalim și anume Învierea lui Lazăr, de către Iisus Hristos, potrivit Tribuna.ro.
Tradiții de Florii. Învierea lui Lazăr prefigurează Învierea Domnului și învierea de la sfârșitul veacurilor. Dincolo de ceea ce spune religia, fiecare loc își are propriile tradiții păstrate din generație în generație și devenite simboluri ale locului. Cum este ceremonialul de adunare a stâlpărilor, unul identitar pentru Săliște.
Tradiții de Florii. În săptămâna dinaintea Floriilor, tradițiile locului impun anumite interdicții. Se spune că nu ar fi bine să te speli pe cap, pentru că cine se spală îi va albi părul. Se mai spune că nu e bine să se semene, pentru că în urma semănatului din săptămâna Floriilor ar ieși doar flori, nu și fructe. Așadar, e bine să semănăm flori. Se mai spune că dacă vaca este „gonită” în această perioadă, vițelul va ieși bălțat.
Salcia, arbore sfânt
Tradiții de Florii. Salcia figurează între arborii sfinți, este binecuvântată de Maica Domnului, conform legendelor populare. Aspectul ei de arbore care plânge este asociat cu plângerea lui Iisus. Și faptul că este unul dintre primii arbori care înmuguresc face ca planta să simbolizeze venirea primăverii și viața nouă.
Deoarece copiii sunt considerați puri, ei sunt cei care aduceau ramurile de salcie ce trebuiau duse la biserică în sâmbăta Floriilor. Acestea rămâneau în acest loc peste noapte, să fie binecuvântate și a doua zi, după slujbă, erau împărțite și duse acasă.
Tradiții de Florii. O parte din ramuri erau puse pe morminte pentru că în noaptea de Paști, ca și în noaptea de Crăciun, nu numai că se consideră că s-ar deschide cerul și se pot vedea Dumnezeu și sfinții, sau că sufletele bune ajung atunci direct în Rai, dar este considerată și o perioadă în care este anihilat timpul. Tradiția arată că sufletele strămoșilor vin și îi protejează pe cei ai casei. Se mai spune că aceste suflete de dincolo rămân acasă până la Rusalii și veghează de la streașină. Este motivul pentru care, în unele părți din România, în Joia Mare sunt puse găleți cu apă și mâncare pentru cei ce vin. Acesta este mai mult un obicei extracarpatic.
Mai multe pe Tribuna.ro
