Tradiții de Bobotează. Ce trebuie să faci pe 6 ianuarie pentru a scăpa de ghinion

Tradiții de Bobotează. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Nașterea Domnului sau Crăciunul.

Legenda de la care a pornit obiceiul sfințirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoților să sfințească toate apele. Ca urmare, toți diavolii au căzut sub ghețuri și s-au înecat.

Tradiții de Bobotează. Sfinițirea apei

În ziua de Bobotează are loc sfințirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, și astăzi, cu multă atenție, în fiecare comunitate. Locul de desfășurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spațiu mai larg – unde să fie cel puțin o fântână -, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn și, tot acum, se taie, la rău, o cruce mare de gheață. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfășoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunității.

BOBOTEAZA 2019. Tot ce trebuie să știi despre Aghiasma Mare. Cum se păstrează și ce semnificație are

Ce trebuie să faci de Bobotează, dacă vreți să-ți meargă bine tot anul

Tradiții de Bobotează. După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa”- pentru belșugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului și pentru creșterea cât mai mare a cânepii – și toarnă câte puțină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunși acasă, oamenii sfințesc cu agheasmă sură, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casă și interiorul casei.

Tradiții de Bobotează. Practici de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice

Bobotează cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creștine adăugându-se practici populare de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice. În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri și fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare avea loc imediat după sfințirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinși ce fuseseră folosiți anterior la aprinderea secaluselor, și aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri și frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte. Tinerii cântau și dansau în jurul focului și săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credință că vor fi feriți, astfel, de boli și de păcate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinși cu care, odată ajunși acasă, afumau pomii din livada în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casă cu pulberea folosită că încărcătură pentru secaluse crezând că, în acest fel, casă va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.

Ce nu ai voie să faci până la Bobotează? E mare păcat!

Tradiții de Bobotează. În cele trei zile, cât ține Bobotează în Bucovina, există sate în care vecinii, prietenii și rudele obișnuiesc a se colindă reciproc, după cum există comunități în care, în aceste zile, reapar mascații. Tinerii, mascați în babe și moșnegi, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, obiceiul fiind o reminiscență a cultului moșilor și strămoșilor precum și a unor vechi practici fertilizatoare.

Tradiții și superstiții de Bobotează

Tradiții de Bobotează. Preotul sfințește apa unui râu, aruncând în ea o cruce, care trebuie adusă înapoi. Bărbatul care reușește să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul.

În unele zone din țară există obiceiul numit Iordanela: oamenii merg la fântâni și își toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoși tot anul.

Există și credința că în noaptea de Bobotează fetele își pot vedea ursitul. Se spune că dacă își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și își pun sub pernă o crenguță de busuioc, își vor visa alesul.

Tradiții de Bobotează. Se mai spune că fetele care alunecă pe gheață și cad în această zi se vor mărita sigur până la sfârșitul anului. Se pare că este valabil și pentru băieți.

În această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfințite, și nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile.

BOBOTEAZA - tradiții + superstiții. Când se pune busuioc sub pernă

Tradiții de Bobotează. Se spune că apa sfințită, numită agheasma mare, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poți vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi. De asemenea, se poate curăța casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineața, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până la 14 ianuarie.

Tradiții și superstiții în Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era, în egală măsură, și un moment favorabil farmecelor, descântecelor și altor practici magice.

Dimineață, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice și a le proteja de gujulii”. Fânul de sub față de masă și bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor „pentru a le feri de farmece, de boli și de duhurile rele”. În același scop era folosită și agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.

În ajunul Bobotezei se ține post – chiar post negru, cine poate. Apoi, de Bobotează, după ce au băut agheasmă, cei care au ținut post se pot delecta cu bucate – de care însă nu se atinge nimeni până nu sunt sfințite de preot! Acesta sosește cu Iordanul sau Chiralesa, adică “Doamne, miluiește!”, în neogreacă. Strigând Chiralesa, se spune că oamenii capătă putere și toate relele fug, iar anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

Tradiții de Bobotează. În ajunul Bobotezei se pregătește o masă asemănătoare cu masă din ajunul Crăciunului, scrie Creștin Ortodox.

Noaptea în care îți poți visa ursitul. Iată ce trebuie să faci înainte de Bobotează!

Tradiții de Bobotează.Pe masa din „camera de curat” se așterne o față de masă, aleasă special pentru acest moment, sub față de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colț se pune câte un bulgare de sare. Deasupra se așează douăsprezece feluri de mâncare: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borș de fasole albă în care se fierb colțunași mici, umpluți cu ciuperci, borș de pește, pește prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră -, plăcinte cu mac etc. Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfințirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli și pentru a fi bune de prașilă”, conform libertatea.ro.

Boboteaza. Când trebuie să își pună fetele nemăritate busuioc sub pernă

Se credea că dacă, în dimineață Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Sfințirea caselor de Bobotează. De ce este bine să primiți preotul. Puțini îi cunosc semnificația

Tradiții de Bobotează. În această zi erau interzise certurile în casă și nu se dădea nimic că împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatra.

În seară de Ajun se săvârșeau practici de aflare a duratei vieții. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatra și se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.