Înscrierile la Evaluarea Națională 2015, ce are loc în perioada 22 – 24 iunie, au început luni. Cele mai multe dintre liceele de top în 2015 și-au modificat ofertele pentru a atrage cei mai buni elevi. Specialiștii în Educație spun însă că nu mediile de intrare sunt cele după care ar trebui evaluat un colegiu.
Elevii din clasele a VIII-a au timp până miercuri să se înscrie la Evaluarea Națională, ale cărei probe se vor desfășura în perioada 22-24 iunie.
„Cele mai bune sunt acelea care acordă o atenție deosebită comunicării cu părinții, care au o ofertă educațională bogată și bazată pe preferințele elevilor, care au colaborări naționale și internaționale și care îi implică pe elevi în activități de voluntariat”, este de părere expertul în Educație Tincuța Apăteanu, conform Adevărul.
Cum însă un top după aceste criterii este greu de făcut, elevilor nu le rămâne decât clasamentul oficial al Ministerului Educației.
Topul celor mai bune licee în 2015:
1. Colegiul Național „Sfântul Sava”
2. Colegiul „Național” din Iași
3. Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova
4. Colegiul Național „Emil Racoviță“ Cluj-Napoca
5. Colegiul Național „Andrei Șaguna“ Brașov
Astfel, Colegiul Național „Sfântul Sava” este pentru al doilea an consecutiv cel mai bun liceu din România, dacă luăm în considerare ultimele medii de admitere și media notelor de la examenul de Bacalaureat obținute de elevi.
Pentru anul școlar 2015/2016, colegiul oferă 252 de locuri la clasele a IX-a, în cinci clase de Matematică-Informatică, o clasă de Matematică-Informatică cu limba engleză la nivel bilingv, două clase de Științe ale Naturii și o clasă de Filologie.
Și celelalte poziții fruntașe sunt revendicate de aceleași licee ca în anii trecuți, precum Colegiul „Național” din Iași, Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova, Colegiul Național „Emil Racoviță“ Cluj-Napoca și Colegiul Național „Andrei Șaguna“ Brașov. Chiar și așa, ca progres școlar colectiv, cel mai bun scor este înregistrat de Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, ce oferă o diferență pozitivă de 56 de sutimi între media de admitere și cea de promovare a Bacalaureatului, față de Colegiul Național „Sfântul Sava” cu 54 de sutimi.
Cât despre Colegiul „Național” din Iași, situat pe locul al doilea în clasament, diferența dintre media de admitere și cea a Bac-ului este de doar patru sutimi.
Cea mai mare concurență se înregistrează la clasele de Matematică-Informatică unde se predă intensiv limba engleză. Astfel, ultima medie de admitere la Colegiul Național „Sfântul Sava” la o astfel de clasă a fost în 2014 de 9,78, iar la Colegiul „Național” din Iași de 9,57, în timp ce la filologie s-a intrat și cu 9,56 la „Sfântul Sava” și cu 9,38 la Iași. De asemenea, concurența este la fel de mare și la specializarea Științe ale Naturii.
La Sfântul Sava, ultima medie de admitere a fost 9,77, iar la Colegiul Național „Frații Buzești” – 9,78. „Perspectivele sunt mari la un astfel de liceu. Dacă se străduiesc să facă față exigențelor au mai târziu un mare câștig ca profesioniști. Avem numeroase exemple de absolvenți care se află acum într-o situație foarte bună, deși proveneau din familii defavorizate și s-ar fi putut pierde pe drum la o școală care nu solicita atâta implicare. În al doilea rând le crește stima de sine, un aspect foarte important la vârsta adolescenței”, este de părere Adrian Troie, director adjunct la Colegiul Național „Sfântul Sava”.
Pe de altă parte, expertul în Educație Simona David Crisbășanu, membru fondator al Coaliției pentru Educație, atrage atenția că și liceele de top pot crea complexe chiar în rândul elevilor care le frecventează.
„Elevi buni de la licee de top sunt etichetați ca mediocri și, treptat, sunt demotivați și se pierd pe drum, pentru că nu au note de 9 sau 10, ci de 6-7. Elevii sunt acuzați că sunt tot mai dezinteresați de școală, însă gradul lor de motivație este foarte redus, din cauza nivelului de stres foarte mare, iar bucuria de a veni la școală și de a învăța rămâne o excepție”, explică expertul în Educație care a derulat un proiect educațional în școli, în urma căruia a constatat că „nici măcar elevii de top nu știu ce vor face după terminarea liceului, calea fiind trasată cel mai adesea de părinți”.
