Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru și șeful DSU, Raed Arafat, au reacționat dur după ce mai multe spitale COVID au fost informate de către Avocatul Poporului că sunt monitorizate în cadrul procedurilor antitortură și că trebuie să transmit o serie de informații despre pacienți.
„Din punct de vedere al chirurgului nu pot înțelege cum spitalul devine un centru de tortură, cum tratamentul este o tortură, cum cei care s-au luptat 3 luni cu COVID-ul par a suporta o anchetă. Mă voi informa dacă din punct de vedere legal este vreun suport.. Nu mi se pare normal să vină cineva să te întrebe, nu o parte medicala, iti pune un stigmat de centru de detentie. Eu vreau sa consult un jurist international cum poate fi un spital sa fie centru de tortură,” a afirmat Nelu Tătaru la un post TV.
La fel de vehement a fost și șeful DSU Raed Arafat. Potrivit acestuia, eroarea s-ar fi produs în momentul în care un spital în care există reguli restrictive a fost considerat un centru de detentie. ,,Dacă nu se revine pe teama asta, medicii nu vor mai da decizii și vor chema Avocatul Poporului sa ia decizii in locul lor. Chiar o să-i intreb pe colegii din alte țări unde s-a mai procedat așa, sunt curios dacă s-a intâmplat în Italia, unde medici au avut de ales pe cine lasa sa moara si cine traieste ca au fost si astfel de momente, va spun sigur”, a declarat Raed Arafat.
Adjunctul Avocatului Poporului a confirmat că, prin definiția internațională, spitalele în care este instituită carantină pot fi asimilate locurilor de detenție. ,,Nu cerem informații în afara mandatului. Într-adevăr, termenii sunt duri. S-a mai făcut în Polonia, Muntenegru, au existat. Nu vorbim de prevenire, nu căutm tortura”, a explicat Raluca Alexandru la Digi 24.
Pe 29 mai, Avocatul Poporului a anunțat că ,,monitorizează, pe întreaga perioadă a stării de alertă, spitalele de psihiatrie, spitalele COVID-19 și centrele de carantină. Scopul monitorizării este consolidarea protecției pacienților din spitalele de psihiatrie/pacienților din spitalele COVID-19/persoanelor aflate în locurile de carantină instituționalizată împotriva torturii și a pedepselor și tratamentelor inumane sau degradante și a exercitării fără discriminare a drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora”, potrivit unui comunicat.
În context, sunt puse dispoziția pacienților și persoanelor aflate în carantină, a familiilor acestora, precum și a persoanelor care au fost internate în astfel de spitale sau au fost în carantină instituționalizată chestionare referitoare la condițiile de viață și tratamentul aplicat în aceste locuri monitorizate.
