În orașe precum Duisburg, Gelsenkirchen sau Herne, doar între 13 și 17% dintre migranții români și bulgari au un loc de muncă legal și plătesc contribuții sociale. Restul depind aproape integral de ajutoarele sociale. Această situație generează presiuni mari asupra sistemului social, dar și probleme sociale, precum creșterea criminalității și degradarea condițiilor de trai în anumite cartiere.
Primarul Duisburgului, Sören Link, atrage atenția asupra unei practici răspândite: „Oamenii lucrează doar câteva ore pe lună pentru a atinge un venit minim legal, după care primesc ajutoare sociale substanțiale, care pot ajunge la 2.700 de euro pe lună pentru o familie numeroasă.” Această schemă este adesea susținută de rețele infracționale care aduc migranți în Germania pentru a exploata sistemul de asistență socială.
Un caz recent a scos la iveală o fraudă masivă cu alocații pentru copii în Duisburg, unde sute de migranți au declarat copii inexistenti pentru a primi bani de la stat. O razie într-un bloc cunoscut sub numele „Uriașul Alb” a prevenit un prejudiciu de milioane de euro. Astfel de incidente alimentează nemulțumirile populației locale și sporesc sprijinul pentru partidele politice populiste, în special pentru AfD, care a obținut rezultate electorale foarte bune în aceste zone.
„În cele din urmă, migrația sărăciei din România și Bulgaria este doar un efect secundar al liberei circulații a lucrătorilor la nivelul UE. Întreaga Germania beneficiază de aceasta - de exemplu, sub forma personalului medical sau a medicilor necesari. Efectul secundar nedorit afectează însă doar o duzină de orașe, majoritatea situate în regiunea Ruhr. Un număr peste medie de români și bulgari cu niveluri de educație extrem de scăzute și perspective la fel de slabe pe piața muncii se mută acolo”, scrie presa germană.
Țara care ia în considerare să reducă numărul orelor de muncă. Sute de mii de români trăiesc aici
Politicienii locali din zona Ruhr, indiferent de culoarea politică, cer măsuri ferme la nivel federal pentru a stopa migrația sărăciei. Printre propunerile principale se numără:
- Creșterea pragului minim de muncă necesar pentru a accesa ajutoarele sociale, eliminând astfel „munca simbolică” de câteva ore pe lună.
- Facilitarea accesului autorităților la datele privind beneficiarii de ajutoare pentru a identifica rapid fraudele și a accelera procedurile de expulzare.
- Interzicerea reîntoarcerii în Germania a celor care au abuzat sistemul.
- Combaterea rețelelor infracționale implicate în traficul de persoane și fraude sociale.
Marus Töns, deputat SPD din Gelsenkirchen, subliniază că „statul federal trebuie să ajute orașele afectate, oprind migrația în sistemele sociale”.
Mulți migranți cinstiți evită să solicite ajutoarele sociale la care au dreptul, de teama de a fi asociați cu cei care fraudează sistemul. Politicienii speră că măsurile propuse vor elimina această situație și vor reduce stigmatizarea.
