Sfântul Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului propovăduia în pustia Iordanului rugăciunea şi postul, pocăinţa sinceră şi mărturisirea păcatelor. "Şi erau botezaţi de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele mulţimi de iudei" (Matei 3;6). Acest botez, simbolizând şi consfinţind curăţia sufletească dobândită prin întoarcerea inimii către Dumnezeu, deschide şi pregăteşte calea Mântuitorului: "Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia cerurilor" (Matei 3;2).
Iisus Hristos a fost botezat de către Ioan cu acest fel de botez nu pentru că avea nevoie de pocăinţă, ci pentru a "împlinii toată dreptatea" (Matei, 3, 15), adică pentru a asuma până la capăt condiţia umană, până la coborârea în acest "mormânt lichid" care este lumea suferinţei şi a morţii, preînchipuind moartea şi învierea Sa. ("Dicţionar de Teologie Ortodoxă", pr. prof. dr. Ion Bria, Bucureşti, 1994)
Sfântul Ioan vestea totodată că "Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc" (Matei 3;11). El mărturisea că Acela este Mesia cel profeţit de toţi prorocii Legii Vechi, Iisus Hristos Domnul.
Când Sfântul Proroc Ioan propovăduia pocăinţa, Galileea era condusă de Irod Antipa, care fiind căsătorit cu fiica emirului Arabiei, a îndepărtat-o pe aceasta şi s-a căsătorit cu soţia fratelui său Filip, Irodiada. Legătura se pare că dura încă de când fratele său, Filip, era în viaţa, făcându-se Irod "ca un răpitor desfrânat şi amestecător de sânge" (Vieţile Sfinţilor).
Sfântul Ioan confruntat cu imoralitatea regelui nu s-a sfiit să-l înfrunte, spunând că nu îi este îngăduit să ia pe femeia fratelui tău. Dată fiind influenţa Botezătorului asupra mulţimilor, Irod dorea să îl suprime, mai ales că prorocul condamna în auzul tuturor legătura nelegiuită dintre el şi soţia fratelui său. Temându-se însă de tulburarea pe care ar fi putut-o isca în rândul poporului uciderea lui, acesta se mulţumeşte să-l închidă pe Sfântul Ioan într-una din cetăţile lui.
În ziua aniversării sale, Irod dă o petrecere la care invită mulţi demnitari. După ce se ameţesc de vin, Irodiada o pune pe fiica ei, Salomeea, să danseze în faţa invitaţilor. Pentru spectacolul oferit de aceasta, Irod îi oferă un mare dar: să-şi aleagă până la jumătate din împărăţie. La sugestia mamei sale ea refuză averile şi cere să i se dea pe tipsie capul lui Ioan Botezătorul.
În miezul nopţii, regele porunceşte tăierea capului Sfântului Ioan, care i-a fost adus pe o tipsie lui Irod cu sângele care încă mai picura.
Crima aceasta a fost urmată de un şir de încercări pentru Irod. A pierdut conducerea regatului, fiind trimis în surghiun, în Spania, împreună cu Irodiada şi fiica acesteia.
În cele din urmă au avut un sfârşit năprasnic, mai întâi Salomeea, care a fost decapitată prin strângerea gheţii în jurul capului, după ce a încercat să traverseze un râu îngheţat, iar gheaţa s-a rupt. Capul i-a fost adus lui Irod şi Irodiadei, aşa cum odată se adusese capul Mergătorului Înainte; dar nu tăiat de sabie, ci de gheaţă.
Despre Irod şi Irodiada se spune că au pierit cu zgomot, căci i-a înghiţit pământul de vii.
Superstiţii la Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul
În memoria sângelui vărsat de către Sântion sau Sântion de toamnă (cum mai e numit, în popor, Sfântul Ioan Botezătorul), tradiţia cere să nu se consume vin roşu, nici alimente şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare: pepene roşu, ardei roşii, sos de tomate, carne roşie - nici atât, pentru că e zi de post. “Traditia spune că în ziua de 29 august creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru în care sunt permişi doar struguri şi apă.
Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului. Nu se manâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului”, susţin teologii.
În această zi, oamenii nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene, usturoi şi varză. În tradiţia populară se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei.
