Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declaraţii la ora 11.00, înainte de deplasarea la reuniunea Consiliului European din zilele de 9-10 martie. Redăm cele mai importante declaraţii:
"Astăzi şi mâine voi participa la Bruxelles, la Consiliul European. Maine va avea loc o sesiune fără Marea Britanie, vom discuta despre viitorul UE, în perspectiva summmit-ului de la Roma. Tema este una fundamentală, pentru că e vorba de viitorul construcţiei europene. Punerea in discutie nu se referă doar la viitorul UE, ci si al României.Primele concluzii ale dezbaterilor care vor incepe formal la Roma pe 25 martie vor fi agreate probabil in Consiliul European din decembrie 2017.Cu acel prilej se vor stabili actiunile ulterioare care se vor derula pana in semestrul 1 din 2019, cand se doreste finalizarea acestui proces, inainte de alegerile pentru Parlamentul European - Pozitia noastra e binecunoscuta: am avut aceasta pozitie inca de la inceput, am reiterat-o de fiecare data. Noi credem intr-o UE puternica, unita, solidara, iar aceasta consolidare trebuie s-o realizam impreuna, toti cei 27 - Din acest considerent, nu am fost de parere ca e bine sa mergem pe variante cum ar fi Europa cu mai multe viteze sau UE cu doua viteze sau Uniunea cercurilor concentrice Nu. Noi dorim o UE unita si puternica".
Sorin Grindeanu se află deja la Bruxelles unde va discuta cu înalți oficiali europeni cu privire la reuniunea Consiliului European din 25 martie, de la Roma, când se va discuta viitorul Uniunii Europene. Deplasarea are ca scop participarea la reuniunea liderilor din Partidul Socialiștilor Europeni care se întâlnesc în marja Consiliului European din 9-10 martie.
Premierul a anunţat miercuri, după şedinţa de guvern, că a avut recent o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis, pentru a discuta o poziţie comună cu privire la UE.
"Am avut discuţia cu preşedintele Iohannis, avem un punct de vedere comun şi l-a spus şi preşedintele Iohannis, l-am spus şi eu. M-am întâlnit cu preşedintele Iohannis", a declarat Grindeanu, întrebat dacă va avea o întâlnire cu preşedintele, aşa cum a sugerat marţi Liviu Dragnea.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat marţi seara, la un post de televiziune, că, în momentul de faţă, se reaşează polii de putere în Uniunea Europeană, iar preşedintele Klaus Iohannis nu trebuie lăsat singur în această chestiune.
Și preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut lui Iohannis să prezinte în Parlament mandatul cu care va merge la Bruxelles, afirmând că acest lucru ar fi în avantajul preşedintelui pentru că i-ar oferi o poziţie mai puternică la negocieri.
Klaus Iohannis va fi la Bruxelles intrînd în program de joi dimineată, conform anuntului făcut de Donald Tusk pe site-ul oficial al Consiliului European. La ora 12 este programată şi o reuniune a liderilor PPE, unde ar putea fi prezent şi președintele României.
Premierul se va întâlni, printre alţii, cu Christian Kern, cancelarul Republicii Austria, Stefan Löfven, premierul Suediei şi cu Bohuslav Sobotka, premierul Republicii Cehe. De asemenea, Grindeanu va participa la reuniunea Partidului Socialiștilor Europeni, organizată pentru pregătirea Consiliului European.
Potrivit unui anunţ al Guvernului, Grindeanu îi va asigura pe europeni de "angajamentul autorităților române pentru consolidarea și redinamizarea construcției europene" şi că "România este interesată să participe activ la susținerea unei Uniuni consolidate, bazată pe coeziune, solidaritate și în spiritul valorilor fundamentale".
Ce discută liderii europeni la Bruxelles
Șefii de stat sau de guvern europeni se reunesc timp de două zile, dar fără premierul britanic Theresa May vineri, cum a devenit uzual pentru reuniunile consacrate viitorului Uniunii Europene după plecarea programată a Regatului Unit.
Liderii politici ai țărilor membre ale Uniunii Europene vor decide joi la Bruxelles dacă îi vor încredința un al doilea mandat la conducerea Consiliului European polonezului Donald Tusk respins de către propria țară, începând, cu un subiect conflictual, un summit în căutările lor de unitate post-Brexit, scrie marți într-un comentariu AFP.
Șefii de stat sau de guvern europeni se reunesc timp de două zile, dar fără premierul britanic Theresa May vineri, cum a devenit uzual pentru reuniunile consacrate viitorului Uniunii Europene după plecarea programată a Regatului Unit.
Vrând să arate că UE este capabilă de unitate pentru a se relansa după Brexit, liderii europeni pot totuși să se teamă de noi note false.
Viitorul lui Tusk la conducerea Consiliului European, după un prim mandat care a început în 2014, le va oferi o primă ocazie începând de joi după-amiază.
O largă majoritate din cele 28 de state membre ale UE sunt favorabile acordării unui nou mandat fostului premier polonez Tusk, liberal, la președinția instituției, care coordonează summiturile liderilor naționali la care sunt stabilite prioritățile politice ale UE.
Dar partidul naționalist aflat la putere la Varșovia, Lege și Justiție (PiS), care îi reproșează lui Tusk că ''a luptat împotriva propriului său guvern'' la Bruxelles, a propus un candidat alternativ, pe eurodeputatul Jacek Saryusz-Wolski, pe fondul unei dispute cu UE pe tema încălcării statului de drept în Polonia.
În acest stadiu, Saryusz-Wolski nu se poate baza pe niciun sprijin, dacă acesta nu este cel din partea Ungariei lui Viktor Orban, aflat și el în relații reci cu Bruxellesul.
Această situație inedită blochează candidatura lui Tusk, susținut de majoritatea statelor membre și de PPE (Partidul Popular European, principala federație de partide de dreapta din UE). Realegerea sa cu o majoritate calificată — cel puțin 21 de țări reprezentând 65% din populația UE — pare să fie sigură.
''Tusk beneficiază de un sprijin foarte, foarte numeros'', sublinia marți secretarul de stat german Michael Roth. ''Trebuie să fim uniți, îndeosebi în acest moment, și să evităm provocarea de noi conflicte în UE'', a spus el la adresa Varșoviei și a Budapestei.
Un potențial obstacol constă în frustrarea socialiștilor care deplâng faptul că PPE monopolizează președințiile la vârful UE: luxemburghezul Jean-Claude Juncker, la șefia Comisiei Europene, și italianul Antonio Tajani, la conducerea Parlamentului European.
''Eu nu voi participa la înlăturarea'' lui Donald Tusk, a dat asigurări luni președintele Franței, Francois Hollande, care s-a întâlnit la Versailles cu cancelarul german, Angela Merkel, și cu șefii de guvern din Italia și Spania, Paolo Gentiloni și, respectiv, Mariano Rajoy.
După problema privind un nou mandat pentru Tusk, liderii europeni au prevăzut să pregătească vineri, fără Theresa May, textul pe care ei îl vor publica cu ocazia împlinirii a 60 de ani a Tratatului fondator al UE, eveniment marcat la Roma pe 25 martie, destinat să dea un nou impuls Europei de după Brexit.
Jean-Claude Juncker le-a pregătit terenul săptămâna trecută, propunând cinci piste de reformă, de la o Europă care se mulțumește a fi o piață unică la o Uniune mai integrată, inclusiv o Europă ''cu mai multe viteze''.
Varianta referitoare la o Europă ''cu mai multe viteze'' domină dezbaterile, beneficiind de un sprijin puternic din partea Parisului și a Berlinului, dornice să avanseze pe teme precum întărirea apărării europene, fără să fie blocate de către țări recalcitrante.
Luni, la Versailles, Italia și Spania s-au alăturat cuplului franco-german pentru a susține această idee, aprobată și de țările din Benelux (Belgia, Olanda și Luxemburg). Europenii trebuie ''să aibă curajul de a accepta că unele țări avansează mai rapid decât altele'', ''fără să fie închise față de cele care sunt în întârziere'', a insistat dna Merkel.
Însă alte țări sunt îngrijorate de ideea de a deveni țări de zona a doua, precum cele din Grupul de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia), care s-au opus deja politicii Bruxellesului privind migrația.
''Este nevoie de o reflecție politică'' în legătură cu acest subiect ''periculos'', avertizează un înalt responsabil european. ''Mesajul cheie al summitului de la Roma va trebui să fie 'unitate'. A spune la Roma că avem nevoie mai mult de o Europă cu mai multe viteze ar suna fals'', a adăugat el.
UE permite deja avansarea în ritmuri diferite. Liderii ar trebui să ilustreze aceasta joi dând 'undă verde'' înființării unui parchet european care să combată fraudarea fondurilor europene, ce nu ar acoperi din start decât o parte din statele membre.
