STUDIU. Aproape jumătate dintre angajații din sănătate nevaccinați ezită să o facă

Studiul a fost realizat pe baza unor cercetări desfășurate de Centrul de Cercetare și Dezvoltate Socială "Solidaritatea" (CCDSS).

Potrivit sursei citate, procentajul lucrătorilor din sănătate vaccinați este de circa 45%.

„Autoritățile greșesc atât în privința sumelor, cât și în cea a consecințelor vehiculării unor date greșite. Dovezile modului în care sunt distorsionate cifrele și procentele sunt prezentate în secțiunea 'Câți lucrători din sistemul sanitar sunt vaccinați în România?' din studiu, informațiile fiind relevante și pentru situația generală a vaccinării. Ponderea lucrătorilor vaccinați din sistemul sanitar românesc nu este atipică, fiind situată la nivelul mediei statelor din Europa (circa 44%). Informațiile privind ponderea lucrătorilor vaccinați trebuie completate de cele ale lucrătorilor imunizați în urma infecției și a celor care nu se pot vaccina din motive medicale. Absența unor date oficiale corecte în privința lucrătorilor nevaccinați, dar imunizați pe această cale amplifică problemele generate de necunoaștere", se spune în document.

Astfel, 24,7% dintre respondenții nevaccinați au indicat faptul că sunt în această situație deoarece au decis să nu se vaccineze. Dacă acest indicator se menține neschimbat până la final (și dacă este raportat la cei circa 55% nevaccinați) atunci 13,58% dintre lucrători ar refuza să se vaccineze, iar nivelul maxim posibil ar fi de aproape 86,4%.

"Pe datele existente, ținta de 80% propusă de Uniunea Europeană este dificil de atins, noi fiind deocamdată departe de ea. 44% dintre lucrătorii nevaccinați se află în situația de ezitare vaccinală, ei fiind ținta potențială a unei campanii de convingere", susține FSS.

În privința atitudinii generale a lucrătorilor din sănătate față de vaccinare, studiul a relevat următoarele: circa 75% consideră că vaccinarea reprezintă o soluție pentru ieșirea din pandemiei, ea reducând riscul de a face boala COVID-19; aproape 2% au indicat că au fost depistați pozitivi SARS-CoV-2 după vaccinare; 40% au indicat că au avut pacienți aflați în aceeași situație (acestea sunt elemente care le influențează decizia); aproximativ 31% consideră că lucrătorii care au trecut printr-un episod de infecție cu SARS-CoV-2 ar trebui să fie asimilați celor vaccinați.

Profilul lucrătorilor nevaccinați tinde să fie caracterizat de următoarele cinci caracteristici: nu sunt convinși de siguranța și eficiența vaccinului; tind să facă parte din colective cu puțini colegi vaccinați; tind să aibă o pondere invers proporțională cu nivelul studii; tind să aibă o pondere invers proporțională cu vârsta; nu au fost subiecții unor informării oficiale pe tema vaccinului. Doar circa 4% dintre respondenți au indicat că au fost informați de organismul profesional (87% din totalul respondenților nevaccinați având obligativitatea de a fi membri unui organism profesional).

Cele mai important așteptări legitime ale lucrătorilor nevaccinați, ce i-ar putea determina (pe majoritatea) să se vaccineze sunt, potrivit cercetării: furnizarea unor dovezi clare privind eficiența și siguranța vaccinurilor; informare și formare specifică; protecție împotriva riscurilor asociate vaccinurilor; nu doresc să fie forțați să se vaccineze, ci convinși (cu excepția celor care au indicat refuzul categoric al vaccinării).

În concluzie, pot fi reținute câteva informații relevante în privința lucrătorilor vaccinați: peste 90% dintre ei sunt convinși în eficiența vaccinului și în posibilitatea acestuia de a combate pandemia COVID-19; este vizibil un "efectul Matei" al vaccinării: cu cât sunt mai mulți vaccinați la un loc de muncă cu atât tinde să crească ponderea vaccinaților din acea secție; circa 29% dintre ei recomandă măsuri de constrângere: 24,3% dintre lucrătorii vaccinați consideră că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie, iar alți aproape 4% că ar trebui să existe condiționări. Acesta este unul dintre semnele riscului unor distorsiuni în funcționarea echipelor medicale.

Federația "Solidaritatea Sanitară" din România recomandă un set de intervenții pentru a crește numărul lucrătorilor vaccinați, cele mai importante fiind: mobilizarea organismelor profesionale pentru informare și formare; prezentări clare ale vaccinurilor, ale riscurilor și eficienței acestora, făcute de specialiști; instituirea unui sistem de despăgubire în caz de prejudicii în urma vaccinării; asigurarea și menținerea transparenței din partea instituțiilor statului în toate acțiunile de comunicare pe tema COVID-19; prezentarea comparativă a categoriilor de risc; crearea sistemelor de evidențiere voluntară a statusului vaccinal.

"Deși varianta rezultatelor maxime posibile sugerează procentul de 90%, deoarece ea presupune atât măsuri de stimulare, cât și de constrângere, considerăm că ea nu este o variantă optimă, costurile depășind beneficiile", atrage atenția FSS.

Studiul a avut la bază trei demersuri complementare de cercetare, respectiv: un chestionar de opinie adaptat consultării publice a lucrătorilor din sănătate, aplicat în perioada 2 - 12 aprilie 2021 (au răspuns la invitația de a completa chestionarul - transmisă pe multiple canale online - 7.378 de salariați, 1.876 dintre ei furnizând răspunsuri complete. Chestionarele cu răspunsuri incomplete au fost eliminate din prelucrarea finală, fiind reținute în studiul final un număr de 1.876 chestionare); solicitarea informațiilor privind numărul de lucrători vaccinați de la toate unitățile publice de sănătate (datele au fost colectate în perioada 25 ianuarie - 15 aprilie 2021, în cadrul unui demers dedicat acestei probleme, ele putând fi găsite pe platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate. Având în vedere faptul că este vorba de informațiile oficiale transmise, la solicitarea FSS, de unitățile sanitare, ele acoperind aproape 60,5% de lucrători din sectorul public de sănătate, se consideră că procentul este unul de referință privind estimarea impactului vaccinării în rândul acestei categorii de personal); meta-analiza datelor și studiilor existente (în cadrul acestui demers s-a procedat la verificarea informațiilor privitoare la situația lucrătorilor din sănătate din alte state, selectându-le pe cele utile pentru informații relevante).