Primele relatări în epoca modernă despre strigoii românilor își au originea în Banat. Aceste personaje mitologice ar putea fi folosite pentru potențialul turistic, scrie Ziua de Vest.
Strigoii din Banat, mai bătrâni decât Dracula, ar putea transforma mai ales satele timișene și cărășene în adevărate atracții turistice pentru turiștii pasionați de senzații tari, dornici să se întâlnească cu umbre ale trecutului.
Prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, etnograf și prorector al Universității de Vest Timișoara, spune că primele relatări în epoca modernă despre strigoii românilor își au originea în Banat, în urma contactului militarilor coroanei habsburgice cu populația acestei regiuni, poveștile din relatările acestora fiind ulterior documentate la fața locului de primul cercetător 'vampirolog', dr. Georg Tallar.
'Banatul nu are un Dracula al său, ci are o imagine mai luminoasă. Dar vă pot vorbi în calitate de om care a scris o carte despre aceste personaje ('Șapte eseuri despre strigoi', 1998, n.r.): primele relatări despre strigoii români nu au ajuns în Europa din Transilvania, ci provin din Banat. Sunt relatări făcute în secolul al XVIII-lea de dr. Georg Tallar, care a fost arhiatrul (medic primar, n.r.) al Coroanei Imperiale Habsburgice și care a fost trimis în Varmedia Timișoarei, tocmai pentru că militarii campați aici în urma cuceririi Banatului de către Imperiul Habsburgic reclamau în scrisorile trimise de ei la Viena că românii se plâng că sunt omorâți de strigoi. Medicul Tallar a venit de cinci ori în Banat și o dată în Oltenia. El povestește într-o carte publicată în anul 1782 la Leida, că i-a cunoscut pe mulți despre care se spunea că sunt strigoi și că are și o teorie. El spunea că 'nu strigoii îi omoară pe români, ci alimentația lor cu totul și cu totul imprevizibilă și neechilibrată' - ba postesc foarte dur, ba mănâncă foarte îmbelșugat, gras, și beau multă tărie', a relatat pentru Agerpres etnograful prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, prorectorul Universității de Vest Timișoara (UVT).
Cercetătoarea remarcă faptul că deși povestirea de secol al XVIII-lea este plasată clar în Banat, imediat după aceea vin informațiile care se regăsesc în Banatul sârbesc, iar în veacurile al XIX-lea și al XX-lea, datorită personajului globalizat numit Dracula, poveștile se mută spre Transilvania.
'Nu cred că Banatul are neapărat nevoie de un traseu 'black' în care cineva să refacă aceste căutări ale medicului vienez, ci aș vrea să rămânem în căutarea unui aspect pozitiv. Banatul este 'părintele' strigoilor, dar ni l-au luat alții', punctează prorectorul Hedeșan.
