Stanciu: E foarte grav că s-a urmărit modificarea noțiunii de "funcționar public"

"Împrejurarea că și-a însușit Curtea Constituțională, în totalitate, motivația hotărârii pronunțate de către instanța supremă, pentru noi demonstrează, încă o dată, că demersul care a fost exercitat de instanța supremă a fost un demers corect, un demers legal", a spus președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătoarea Livia Stanciu a mai spus că este foarte grav faptul că s-a urmărit modificarea noțiunii de funcționar public.

"Am auzit apoi reacții, sigur, poate cele ale politicenilor care nu sunt specialiști în domeniul dreptului, până la un punct ar fi justificate. Dar cei care afirmă că sunt absolvenți ai Facultății de Drept, care poate, întâmplător sau nu, au exercitat și anumite funcții judiciare, faptul că au făcut afirmații că acea modificare era mai mult decât legală, mie îmi pune foarte mari semne de întrebare", a adăugat Livia Stanciu.

Judecătorii Curții Constituționale au discutat, miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de 50 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispoziții din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative (actualul Codul Penal și noul Cod Penal) și la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi, că modificările aduse Codului Penal sunt neconstituționale.

Astfel, CC a admis obiecția și a constatat neconstituționalitatea articolului I punctul 5 și articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcționarilor publici și a funcționarilor pe președintele României, pe deputați și senatori, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat.

De asemenea, judecătorii constituționali au constatat neconstituționalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care înlătură funcționarii publici din sfera subiecților activi a infracțiunii de conflict de interese și care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea și semnarea actelor administrative, precum și cele care privesc creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară și profesională.

Judecătorii constituționali au constatat și neconstituționalitatea articolului I punctul 2 și articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispoziții care reglementează o cauză de reducere și de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracțiuni, denumite generic "infracțiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani", potrivit CC.

Modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaților în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiție de anul trecut. Prin una dintre modificări, președintele și parlamentarii au fost scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeași zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcționarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii.

Modificările au fost contestate vehement de președintele Traian Băsescu, care a spus că acestea sunt "dramatice" și "dărâmă zece ani de muncă și activitate a instituțiilor anticorupție", precum DNA sau ANI.

Reacția lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcția Națională Anticorupție a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimiși în judecată pentru fapte de corupție sau asimilate acestei infracțiuni ar putea să fie achitați, iar cei aflați în detenție, prin condamnări definitive, ar putea fi puși în libertate.

La rândul său, președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, susținea că, în urma modificărilor, "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori și deputați".

Și CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, așa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaților a susținut însă că nu avea obligația să ceară avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei și ambasadorul britanic, Martin Harris, precum și reprezentanții unor organizații neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputați.