SOLSTITIUL de IARNA 2017: Zece SUPERSTIȚII ca să îți meargă bine tot anul viitor

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Solstițiul de iarnă 2017. La fel ca prima zi din Noul An, momentul în care ziua crește din nou și noaptea scade este privit ca un început, un nou drum, o nouă etapă în viața noastră și a întregii lumi.

Solstițiul de iarnă 2017. Ca să ai noroc, sănătate, fericire și bani în noul an, trebuie să pui în practică în noaptea de Revelion mici trucuri și superstiții care te vor ajuta să crezi cu adevărat că vei avea toate acestea.

Solstițiul de iarnă 2017. Se poate spune de fapt că este un efect placebo – crezi că le vei avea și chiar se va întâmpla! Iată ce să faci:

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. Alungă spiritele rele

Tradiția populară spune că spiritele rele se sperie de lumină și de zgomotele puternice. De aceea, pe vremuri și chiar în prezent, în unele locuri, se trosnește din bici pentru a alunga spiritele malefice din anul care vine. E mult mai simplu în prezent, pentru că poți folosi petardele, pocnitorile și artificiile.

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. Bani în buzunar

Numărătoarea inversă pentru noul an trebuie să te prindă obligatoriu cu bani în buzunar. Astfel te vei bucura de câștiguri și bunăstare tot anul viitor.

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. Fără datorii

Nu intra în noul an cu datorii! Încearcă să scapi de ele cât mai repede cu putință, altfel vei avea probleme cu banii tot anul.

De asemenea, nu este bine să împrumuți bani în prima zi din an.

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. Noroc și protecție

Pe 1 ianuarie, tradiția spune că prima persoană care îți intră în casă trebuie să fie un bărbat, ca să te bucuri de protecție și noroc în anul care tocmai a început.

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. Poartă ceva nou

Tot de Revelion trebuie să porți o haină nouă, care simbolizează schimbarea și prospețimea. De asemenea, ține ceva roșu asupra ta. Te apără de spiritele rele și privirile malefice, exact așa cum se spune că îi apără pe bebeluși de deoechi.

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. O dorință

Nu uita să-ți pui o dorința chiar la cumpăna dintre ani. Se spune că dorința pusă în noaptea dintre ani se împlinește, cu condiția să nu spui nimănui ce-ți dorești.

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. Aprinde o lumânare

Pentru ca anul care vine să fie luminos, aprinde o lumânare sau o candelă în seara de Revelion și las-o aprinsă până dimineața.

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. Mănâncă struguri sau stafide

Se spune că trebuie să mănânci struguri sau stafide în noaptea de Anul Nou ca să ai mulți bani în anul care vine.

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. Deschide ferestrele

Imediat ce ai intrat în noul an, deschide larg pentru câteva minute toate ușile și ferestrele. Astfel spiritele rele și tot ceea ce este negativ va fi alungat din casa ta, care va fi purificată.

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a carui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27' sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător. Sursa: Astro-Urseanu.ro.

Solstițiu înseamnă „soare nemișcat”. În emisfera nordică, 21 decembrie este prima zi de iarnă astronomică — cea mai scurtă zi (8 ore și 50 minute) și cea mai lungă noapte a anului (15 ore și 10 minute, pentru București). Acest eveniment astronomic este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017.  În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, scrie alba24.ro.

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. În 2017, Solstițiul de iarnă este pe data de 21 decembrie, la ora 18.28.

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. Axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017.  Obiceiuri românești

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

SOLSTIȚIUL de IARNĂ 2017. Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, și pe Mithras, zeul împrumutat din Orient al luminii.

Cea mai veche referință scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstițiu) a fost găsita în Antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ținea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monștrii haosului pentru încă un an.

Solstițiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele doua Americi, Asia și Orientul Mijlociu. Chiar și popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele doua solstiții.

În Europa, astfel de construcții din piatră pentru măsurarea poziției Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, și la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximatie din 2050 î.Hr. și se presupune că au fost astfel poziționate încât lumina Soarelui la apus la data solstițiului de iarnă să cadă într-un fel anume.