Hipertensiunea arterială (HTA) este o boală cronică, manifestată prin valori crescute ale presiunii arteriale a sângelui. Presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială sistolica (presiunea sângelui în artere în timpul contracției mușchiului cardiac) și presiunea arterială diastolica (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului cardiac). Hipertensiunea arterială apare atunci când valoarea tensiunii sistolice depășește 140mmHg, iar cea diastolica 90 mmHg.
Hipertensiunea arterială se poate moșteni
Cauzele hipertensiunii nu sunt pe deplin cunoscute. Vârstă este principalul factor care favorizează pierderea elasticității arterelor. În afară de vârstă, factorii care contribuie la apariția hipertensiunii arteriale sunt: supraponderabilitatea sau obezitatea, sedentarismul, consumul excesiv de sare, tutun și alcool.
"În ceea ce privește hipertensiunea arterială, categoriile de risc sunt reprezentate în primul rând de persoanele ce provin din familii în care rudele de gradul I (părinți, frați, surori) sunt hipertensivi, deoarece hipertensiunea arterială se poate moșteni în unele cazuri. Alte categorii de persoane la risc pentru a dezvoltă hipertensiune arterială sunt fumătorii, persoanele supraponderale și obeze, dislipidemicii, sedentarii, diabeticii, precum și cei care suferă de sindrom de apnee în somn", explică dr Oana-Florentina Fronea, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.
Care sunt complicațiile hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare, iar prevalența bolii este în creștere. HTA produce cele mai multe decese la nivel mondial. Principalele organe afectate de către hipertensiunea arterială sunt: inima, creierul, rinichiul și vasele de sânge.
- "La nivelul inimii, hipertensiunea arterială netratată corespunzător duce frecvent la apariția bolii cardiace ischemice, manifestate clinic prin angină și infarct miocardic, cu instalarea ulterioară a insuficietei cardiace", explică dr Oana-Florentina Fronea.
- La nivelul creierului, hipertensiunea arterială netratată poate duce la accidente vasculare cerebrale, pe de o parte, cât și la afectarea funcției cognitive (a capacității de concentrare, memorare, gândire) ducând în timp la înstărea demenței vasculare.
- "La nivel renal, persistența valorilor tensiunilor arteriale necontrolate duce la scăderea progresivă a funcției renale până la stadiul de hemodializă. La nivelul vaselor de sânge, HTA necorespunzător tratată duce la rigidizarea acestora, precum și la formarea de dilatații (anevrisme) ce se pot rupe, provocând în cazul vaselor mari (cum este arteră aorta) hemoragii masive amenințătoare de viață" , explică medicul cardiolog Oana-Florentina Fronea.
Tratamentul hipertensiunii
În ceea ce privește hipertensiunea, cardiologii recomandă tratamentul medicamentos (administrarea de pastile ce au că efect atât scăderea valorilor tensionale, cât și protecția organelor ce pot fi afectate de către hipertensiunea arterială), dar și tratamentul non-farmacologic (fără medicamente). Acesta tratament non-farmacologic care constă în adoptarea unui stil de viață sănătos și al unei diete ce este săracă în sare, grăsimi de origine animală, bogată în peste, fructe și legume.
Tratamentul medicamentos poate fi eficient, doar dacă pacientul respectă și regimul alimentar.
Semnele care anunță apariția hipertensiunii
Durerile de cap permanente sau care apar dimineață la trezire, vertijul, tulburările de vedere, palpitațiile, transpirațiile, sângerările nazale sunt semne care pot indică apariția hipertensiunii arteriale și pentru care este necesară consultarea medicului.
Cum poate fi prevenită hipertensiunea
De cele mai multe ori, HTA este diagnosticată tardiv (târziu). De aceea, este esențial controlul periodic anul, mai ales după vârstă de 40 de ani, care constă în măsurarea tensiunii și efectuarea unei electrocardiograme.
"Hipertensiunea arterială poate fi prevenită adoptând un stil de viață sănătos, o dietă adecvată, echilibrată, evitând consumul excesiv de sare, zahăr, grăsimi de origine animală, fumatul, consumul excesiv de băuturi alcoolice, evitând sedentarismul (30 de minute de plimbare în pas alert cel puțîn 5 din cele 7 zile ale săptămânii) și creșterea în greutate, precum și încercând să alternam perioadele de stres emoțional cu perioade de relaxare”, conchide dr Oana-Florentina Fronea.
SURSA: sfatulmedicului.ro
