Anul calendaristic începe miercuri cu sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare - episcop de Cezareea, unul dintre cei mai importanți sfinți ai Bisericii Ortodoxe și, în același timp, primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, spitale și aziluri pentru săraci.
SFANTUL VASILE. Aproape 600.000 de români, în majoritate bărbați, își sărbătoresc onomastica miercuri, 1 ianuarie, cu ocazia Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
În tradiția românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numește Revelion sau Seara Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sf. Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.
"De fapt în 1 ianuarie cinstim, în ordinea importanței, tăierea împrejur cea după trup a Domnului, la opt zile după naștere, apoi ziua Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei și Anul nou calendaristic, știut fiind că Anul nou Bisericesc a început la 1 septembrie", a declarat, agenției Mediafax, părintele Ciprian Apeterei, consilier la Catedrala patriarhală.
Potrivit părintelui, Sfântul Vasile a devenit cel mai bogat între oameni la vârsta de 12 ani, moștenind averea familiei. O atenție deosebită a acordat Sf. Vasile păturii sărace și celor oprimați, inițiind nenumărate acte de caritate.
Este primul ierarh care întemeiază, pe lânga biserici, aziluri și spitale pentru săraci, leprozerie și un așezământ pentru recuperarea prostituatelor.
Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea și provenea dintr-o familie creștină deosebită: sora, Macrina, și fratele său, Grigore din Nyssa, au devenit, de asemenea, sfinți. Sf. Vasile a urmat școli în Cezareea, Bizanț și Atena, remarcându-se de tânăr prin profunde cunoștințe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină și retorică.
Scrierile sale strălucite pun bazele vieții monahale sistematice, Sf. Vasile fiind considerat părintele monahismului oriental.
Moliftele Sf. Vasile, considerată una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare, sunt citite în cazul demonizaților sau în particular a celor care au nevoie de aceste rugăciuni.
În iunie 370, Sfântul Vasile a ajuns episcop al Cezareii. El a depus un efort enorm în organizarea Bisericii, a luptat pentru drepturile clerului, punând mare accent pe temeinica pregătire canonică și spirituală a preoților. Între scrierile sale de mare importanță teologică, la loc de cinste este Liturghia "Sf. Vasile cel Mare".
Sf. Vasile a murit în anul 379, când încă nu împlinise 50 de ani, iar la înmormântarea sa au participat mulțime de creștini și păgani, dovadă a marii sale popularități, a mai spus părintele Ciprian Apetrei.
Sf. Vasile e unul dintre sfinții care au făcut minunile cele mai mari și e considerat păzitor de duhuri rele, cu mare putere asupra dracilor.
În tradiția populară, Sfântul Vasile apare și ca "mare bețiv", care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri și chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou.
Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoțel și i-a legat la toartă o crenguță de busuioc și s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.
Aproape 600.000 de români, în majoritate bărbați, își sărbătoresc onomastica miercuri, 1 ianuarie, cu ocazia Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Din totalul celor 587.327 de români sărbătoriți de Sf. Vasile, 500.146 sunt bărbați, iar 87.181, femei.
Cele mai multe românce care își sărbătoresc onomastica în prima zi a anului, respectiv peste 83.000, poartă numele Vasilica, alte 1.800, pe cel de Vasilca, peste 900 se numesc Sica, iar 528, Vasila.
Dintre bărbați, 478.715 se numesc Vasile, circa 20.000, Vasilică, iar alți peste 1.100 au numele Silică, Sile, Vasi sau Sică.
