Sf Andrei. Ce nu ai voie să faci în această zi. Sub nicio formă!

Sf Andrei. Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (nume care derivă din cuvântul grecesc Andreas, care înseamnă "viteaz" sau "bărbătesc") apare pe 30 noiembrie în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran și anglican. În Scoția, însă, el figurează în ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.

Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul.

În enumerările apostolilor, Andrei este menționat mereu între primii patru. Tradiția Bisericii arată că, după Înălțarea lui Hristos la cer și după Cincizecime, apostolii au tras la sorți și au mers în toată lumea pentru propovăduire.

Atunci, acestui Întâi chemat i-au căzut sorții să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia și Macedonia, cu ținuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre și Sciția (adică Dobrogea noastră) și până în Crimeea.

După ce a predicat în cetățile din Sciția Minor, locuite de greci, romani, geto-daci, s-a îndreptat spre Sud, ajungând în ținuturile grecești, unde pe mulți păgâni și închinători la idoli i-a adus la dreapta credință și la cunoașterea lui Hristos. Ajungând în orașul Patras, a murit ca martir, fiind răstignit pe o cruce în formă de X, numită “Crucea Sfântului Andrei”.

Moaștele Sfântului Andrei și o bucată din crucea pe care a fost răstignit pot fi văzute în Patras

În Patras a fost ridicată în 1974 o Catedrală cu o arhitectură impresionantă, de influență bizantină. Domul central al bisericii are o înălțime de 46 de metri, iar pe bolta acestuia se înalță o cruce de cinci metri, placată în întregime cu aur. Interiorul bisericii este îmbrăcat cu multe picturi bizantine și icoane. Putând găzdui mai bine de 5.500 de credincioși, Biserica Sfântul Andrei din Patras este una dintre cele mai mari biserici din Balcani, în care se află Capul Sfântului Andrei, precum și bucăți din crucea în formă de X, pe care acesta a fost răstignit.

Peștera Sfântului Andrei

Locul unde în care tradiția populară românescă susține că a trăit și a creștinat Sfântul Apostol Andrei este cunoscut astăzi sub numele de Peștera Sfântului Andrei, situat în apropierea localității Ion Corvin din județul Constanța. Peștera se găsește la mai puțin de doi kilometri de "Cișmeaua Mihai Eminescu” și la apoximativ patru kilometri de șoseaua Constanța - Ostrov, fiind clasată ca monument istoric .

În timpul stăpânirii otomane, peștera a fost uitată, prin 1943 a fost redescoperită de preotul Constantin Lembrău, împreună cu avocatul Ion Dinu, pentru ca în 1944 peșterea să fie resfințită și redată cultului, prin construirea unei turle și a unui zid de protecție. A căzut în uitare până după 1989, când s-au reînceput lucrările de dezvoltare a ansamblului monahal, care continuă și în prezent.

Noaptea Sfântului Andrei: superstiții, farmece, predicții privind ursitul, dar și vremea

Noaptea Sfântului Andrei este marcată de unele obiceiuri, tradiții, superstiții de sorginte precreștină, vizând apariția strigoilor, farmece și ghicirea ursitului, dar și protecția oamenilor, a locuințelor și a animalelor.

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute și cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

"Andrei cap de iarnă" (așa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice și cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, "umblă strigoii" să fure "mana vacilor", "mințile oamenilor" și "rodul livezilor". Strigoii sunt spirite ale celor morți, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo și care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamități, boli și nefericire.

Iată de ce, în multe locuri, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porțile, ușile și geamurile, dar și cotețele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele.

Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecție față de duhurile malefice, precum și ca modalitate de a atrage un posibil partener de viață, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfințit la biserică și păstrat la icoană).

Ca mijloace de protecție față de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăștiate în curte - pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare - și candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfințit și în apă agheasmă.

De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafață de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.

În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguțe de vișin, le pun în apă și, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun - cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolțite sunt semn de bogăție.

Fetele care vor să-și afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfințit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis, apelează la "făcutul cu ulcica", folosind un vas nou de lut, cărbuni încinși și incantații magice, sau, la miezul nopții, se uită într-un pahar cu apă "neîncepută", așezat pe cenușă, în care lasă să cadă o verighetă sfințită.

În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se așază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.

În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, își pot mișca gâtul, devin mai sprinteni, iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Plata este însă una teribilă, pentru că acești oameni vor fi atacați de lupi și se vor transforma în vârcolaci. Nici animalele nu sunt scutite de primejdie - omul nu face nimic în gospodărie, pentru ca animalele de pradă să nu-i atace vitele. Acestea pot fi însă protejate și cu ajutorul unor cruci confecționate din ceară de albine.

Până la Crăciun, femeile nu mai țes și nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.

Pe de altă parte, condițiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin și cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, și se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.

Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roșie încă din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României.

Același for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată sărbătoare bisericească națională.