Georgieva a declarat pentru Reuters că este din ce în ce mai greu pentru băncile centrale să reducă inflaţia fără a provoca recesiuni, din cauza presiunilor crescânde asupra preţurilor energiei şi alimentelor provocate de războiul Rusiei din Ucraina, politicilor Chinei de zero Covid, care au redus producţia din cauza restricţiilor, şi a nevoii de reordonare a lanţurilor de aprovizionare, pentru a le face mai rezistente.
”Cred că trebuie să începem să ne simţim mai confortabil cu asta, că s-ar putea să nu fie ultimul şoc”, a spus ea, menţionând că a încetat să mai privească inflaţia ca pe un şoc ”tranzitoriu” atunci când s-a declanşat epidemia de Omicron, la sfarsitul anului trecut.
Ea a spus că cererea puternică din partea Statelor Unite, întreruperile lanţului de aprovizionare şi efectele războiului din Ucraina, toate indică o inflaţie de durată.
Pandemia de Covid-19 nu s-a încheiat şi ar putea avea loc o altă criză, a adăugat ea, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe G7 şi a guvernatorilor băncilor centrale din Germania.
Politica zero-Covid a Chinei, care a dus la izolarea pe scară largă a populaţiei în marile oraşe, este imposibilă din cauza variantelor extrem de contagioase, dar oficialii de la Beijing se încăpăţânează să nu o modifice, a spus ea, adăugând că efectele sale vor fi discutate la întâlnire.
Ea a spus că ”de fapt nu este prea îngrijorată” de economia Chinei, deoarece guvernul de la Beijing are spaţiu de politică fiscală şi monetară pentru a susţine creşterea.
Georgieva a spus că eforturile ţărilor de a-şi schimba lanţurile de aprovizionare de la o eficienţă maximă la o rezistenţă sporită vor creşte unele costuri, deoarece va trebui să existe redundanţă.
