Teritoriul actual al României a fost unul dintre locurile preferate de triburile nomade, în special de către cele venite din Asia. Acestea au lăsat incontestabil dovezi ale existenței cilivilizației lor, unele descoperite deja, altele încă nedescoperite.
Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât aceasta oferă informații prețioase despre originea scheletului și despre forma craniului: ”Diadema era pe craniu, aflat acum la Institutul de antroplogie din București. Craniul deformat, alungit, poarta înca urmele de vergire de la diadema. Este unul dintre cele mai alungite cranii descoperite, semn ca persoana deținătoare era foarte însemnată și avea o poziție deosebită în comunitate”, spune istoricul buzoian Marius Constantinescu. Acesta susține că scheletul a aparținut unei femei care provenea din rândul hunilor. A murit înainte să împlinească vârsta de 25 de ani și, cel mai probabil, se născuse pe aceste meleaguri.
Mai mult decât atât, potrivit analizei antropologice amănunțite ale craniului, istoricul susține că scheletul descoperit la Gheraseni aparține unei prințese din rândul hunilor, o femeie importantă și reprezenta populația dominantă din punct de vedere militar.
Deformarea capului, o practică ce conferea distincție
Relatările izvoarelor vremii susțin faptul că, în rândul populației hunice, deformarea artificială a craniului la femei era considerat un semn de frumusețe și distincție, fiind practicat mai ales în cadrul familiilor de rang înalt. Practic, capul copilului era strâns legat cu o fașă, care era lățită treptat, apoi capul era căptușit pentru a-l proteja de impactul eventualelor accidente. sursa
