Secretele digitale ale instituțiilor statului român, pe mâna firmelor lui Sebastian Ghiță

Contractele companiilor din grupul Ghiță cu statul român

Investigațiile jurnalistice arată că firme fondate sau conduse de foști directori din grupul Asesoft au continuat să câștige contracte cu instituții-cheie ale statului, inclusiv pentru gestionarea unor date sensibile și proiecte de digitalizare, anunță Realitatea Plus.

Doar într-un singur an, astfel de companii au adunat contracte de zeci de milioane de lei cu instituții precum Ministerul Finanțelor, Curtea de Conturi sau alte structuri centrale.

Atacuri cibernetice asupra platformelor statului

În ultima perioadă, platformele eviza.mae.ro și econsulat.ro au fost vizate, la data de 13 și 14 martie, de atacuri cibernetice care au dus la încetinirea funcționării sau chiar la blocarea site-urilor, anunțul fiind făcut de Ministerul de Externe.

Mai mult, un grup de hackeri care se revendică a avea legături cu regimul de la Teheran susține că a atacat cibernetic România, mai exact site-ul ANAF. Potrivit Profit.ro, grupul de hackeri iranieni și-a revendicat responsabilitatea pentru atacul cibernetic care a vizat site-ul oficial al ANAF.

Întrebări privind siguranța infrastructurii digitale

De-a lungul timpului, au avut loc mai multe contracte publice în România pentru sisteme IT și software, iar o parte din bani au ajuns la firme din cercul lui Sebastian Ghiță, scrie presa.

De exemplu, un contract de aproximativ 20 de milioane de euro pentru un sistem informatic de mediu a fost atribuit unui consorțiu din această zonă de companii.

Companiile au câștigat contracte importante cu instituții-cheie ale statului, inclusiv cu Ministerul de Externe și Ministerul de Interne, pentru sisteme informatice și rețele securizate, în valoare de zeci de milioane de euro.

În paralel, România investește miliarde în digitalizare, inclusiv în cloud-ul guvernamental, unde sute de milioane de lei ajung tot la firme din jurul lui Sebastian Ghiță, potrivit investigațiilor din presă.

Problema apare, însă, când aceste sisteme devin ținta atacurilor cibernetice.

Astfel, apare întrebarea: cine controlează infrastructura digitală a statului și cât de sigură este aceasta, în condițiile în care aceleași firme câștigă contracte de ani de zile.