Se scumpește pâinea, chiar din această lună! Care sunt cauzele

"Prețul materiei prime a crescut, prețul forței de muncă, la fel. Pe lângă toate acestea, am primit notificări de la furnizorii de gaze și de energie electrică pentru a ne informa că majorează tarifele cu 25%. Dacă țigara s-a scumpit, nu trebuie să scumpim și pâinea? Dacă, înainte, o pâine costa cât o țigară, trebuie să coste și de aici încolo cât costă o țigară. (...) În momentul de față, prețul franzelei variază între 0,60 lei și 1,30 lei. Dacă fiecare adaugă un minimum de 0,20 lei, atunci produsul va costa între 0,80 și 1,5 lei. Vorbim de franzela de 300 de grame. Calculele noastre strict făcute pe brutăria ROMPAN - Proiect Service - ne arată că acesta este intervalul la care trebuie să ne referim. Sigur, dacă un produs costă 4 lei, nu mai vorbim de o majorare de 0,20 lei, ci de altceva", a explicat președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase - ROMPAN, Aurel Popescu, prezent la standul Asociației de la INDAGRA.

În schimb, dacă luăm în calcul prețul unui covrig, produs care a înregistrat cea mai mare creștere pe consum, șeful ROMPAN susține că majorarea de la 1 leu la 1,5 lei pe bucată a fost un "pic mai mare decât trebuia".

"Legat de covrig, trebuie să luăm în calcul nu numai aceste creșteri. Este problema și restului la produs pe care îl dai omului. Am făcut un experiment: am aruncat 10 bani pe jos pentru a vedea câte persoane se apleacă să ridice moneda. Nici la 25 de oameni nu s-a aplecat unul să ia 10 bani sau 20 de bani. Însă, dacă persoanele observă o monedă de 50 de bani, pe aceea o ridică. Este bună și la cărucioarele din supermarket, și la cafeaua de la automat. Atunci, decât să nu-i dai rest omului sau să-i umpli buzunarul de mărunțiș, sunt convins că majorarea de preț a fost un pic mai mare decât trebuia, astfel încât să fie eliminată această chestie cu restul dat clientului", a subliniat Popescu.

În ceea ce privește prețul actual al materiei prime, reprezentantul brutarilor afirmă că anul acesta prețul s-a majorat semnificativ, până la 850 lei/tona de grâu, față de 650 de lei/tonă în 2017.

"Nici nu putem compara prețul față de recolta anului trecut, pentru că anul trecut am avut un preț aproape liniar pe tot parcursul anului. În schimb, anul acesta, am cumpărat grâu la recoltare cu 650 lei/tonă, în timp ce acum cumpărăm cu 850 lei tona. A crescut foarte mult prețul, cu aproximativ 25 de procente. Indiferent ce-am face, dacă am aduce grâu din afară pentru a-l ameliora pe cel românesc, ar însemna să avem costuri mari, mult mai mari decât cu grâul românesc. De aceea, suntem sortiți să mâncăm acest grâu care a rămas în țară", a spus Popescu.

Pe de altă parte, șeful ROMPAN consideră că recoltă de grâu a României obținută anul acesta se situează sub nivelul a 10 milioane de tone, deși ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat o producție record care a depășit cu 200.000 de tone pragul de 10 milioane de tone.

"Conform datelor pe care le deținem, provenite de la asociațiile membre ale OIPA (Organizația Interprofesională pe Produs Cereale și Produse Derivate din România), producția de grâu a României, aferentă acestui an, se situează sub nivelul a 10 milioane de tone. Oricum ar fi, producția de grâu a anului în curs este una cu mult mai mare decât ceea ce consumăm noi în România și creează un disponibil pentru export de circa 5-6 milioane de tone. Nu ar fi problemă din acest punct de vedere. Problema este însă calitatea materiei prime. Am avut necazuri mari generate de intemperii, de ploile din perioada recoltării, astfel că mai bine de 50 de procente din recolta de grâu au avut afectați indicii de panificație. Dacă luăm în calcul că 50% este grâu bun și 50% cu indici mai slabi calitativ, înseamnă că dacă am exportat până acum patru milioane de tone și mai urmează să comercializăm peste graniță încă 1,5 milioane de tone, materia primă de bună calitate a plecat la export, iar grâul cu indici mai slabi rămâne în țară. De acum încolo, suntem sortiți să facem pâine din grâu cu indici de panificație mai slabi", subliniază liderul patronatului ROMPAN.

Întrebat dacă mai există pe stoc grâu din anul agricol anterior, el a răspuns: "Am avut, dar l-am mâncat".

"Din acest punct de vedere, vom avea de dovedit că brutarii noștri sunt maeștri buni și că vom reuși să facem o pâine bună dintr-un grâu mai slab calitativ, cel din acest an. În primul rând, vorbim de greutatea hectolitrică a grâului, parametru care a fost afectat puternic și care generează un randament mic în moară. Din acest motiv, din punctul de vedere al costurilor, suntem la pământ. În al doilea rând, discutăm de probleme cu nivelul proteinei și, legat de proteină, este și glutenul grâului. (...) S-a deteriorat foarte mult bobul de grâu în perioada recoltării și, din această cauză, sigur, i-a scăzut calitatea. A fost spălat bine de ploi, a rămas cu umiditate multă, a încolțit în spic ș s-au întâmplat foarte multe fenomene", a adăugat Popescu.

De asemenea, unul dintre subiectele cele mai dureroase pentru industria de morărit și panificație, și nu numai, este cel legat de deficitul forței de muncă, despre care președintele ROMPAN vorbește de câțiva ani buni, dar care devine tot mai acut în ultima perioadă.

"Situația este ceva mai bună decât va fi anul viitor. Adică, este mai proastă decât anul trecut și anul viitor cred că va fi și mai proastă. Avem aceste probleme cu forța de muncă nu numai noi în sector. Vorbim aici de toată industria alimentară și, cred, toată economia țării are aceeași problemă. Soluția de redresare a situației ar fi aceea de a plăti salarii care să îi determine pe români să rămână în țară. Concret, un salariu ar trebui să fie undeva la 1.000 de euro sau cât îi rămân unui conațional în Spania, Italia sau unde muncește, minus cheltuielile pe care le are cu cazarea și celelalte. Fără salarii mari, nu putem sta de vorbă despre stabilitatea forței de muncă și despre asigurarea forței de muncă. În al doilea rând, este necesar, din punct de vedere educațional, să lucrăm foarte mult cu Ministerul Învățământului, cu Ministerul Agriculturii, cu liceele agricole, astfel încât să putem găsi tineri care să intre în aceste școli și să-i atragem", a precizat Popescu.

Potrivit sursei citate, deficitul la nivel de ramură este de câteva mii de oameni.

"Dacă noi avem în prezent 40.000 de angajați, deficitul este de cel puțin 10 procente", afirmă șeful ROMPAN.

În prezent, în industria de morărit și panificație lucrează în jur de 60.000 de oameni, mai puțin cu 10.000 față de anii trecuți, iar consumul de pâine a scăzut și el din cauza numărului mare de români plecați peste hotare, de la peste 90 de kilograme/locuitor/an la puțin peste 80 de kilograme. În comparație cu țări din UE, Germania, Franța sau Italia, prețul pâinii în România este de aproape trei ori mai mic.

ROMPAN este prima asociație constituită în România în 1990 și cuprinde peste 300 de societăți din toate domeniile din industrie. Cota de piață este de 65% pe morărit, 40% la panificație, 70% la paste făinoase și 55% la biscuiți. Sectorul înregistrează anual o cifră de afaceri de circa 2,5 miliarde de euro.