„Catastrofa de la Ciurea” este numele sub care a intrat în istorie cel mai grav accident feroviar din România. Accidentul a avut loc în data de 13 ianuarie 1917, în plină desfășurare a primului război mondial, în gara din localitatea Ciurea, la sud de Iași, pe calea ferată Bârlad - Iași. Bilanțul a fost de peste 1.000 morți, absența unei anchete oficiale nepermițând elucidarea cauzelor accidentului.
La Ciurea, în ianuarie 1917, a fost iadul pe pământ, „iadul adevărat în toată grozăvenia lui”, așa cum scrie Elena Emandi într-un volum de memorii din 1919.
Cel mai cumplit accident feroviar din istoria României este, totodată, cea mai mare catastrofă de acest fel din lume, în intervalul 1830-1930. Desigur, la vremea respectivă,
România era pe punctul de a dispărea de pe harta lumii: în stare de război cu Puterile Centrale, cu mare parte din teritoriu ocupată de germani, cu administrația și armata refugiate în Moldova. În aceste condiții cu totul vitrege deraiează la Ciurea, lângă Iași, un tren arhiplin, care venea de la Galați, doldora de oameni care fugeau din calea războiului.
Discuții stârnește și fotografia vehiculată în toate mediile drept cea care înfățișează accidentul de la Ciurea; imaginea care s-a impus în conștiința publică a ultimilor ani. Realizată, după cum se afirmă, la data de 6/19 ianuarie 1917, ea nu prezintă însă nicio urmă de zăpadă, cu toate că două surse memorialistice distincte vorbesc despre călătorii care se aflau pe acoperișurile vagoanelor și care au scăpat cu viață pentru că au fost proiectați în zăpada căzută în cantități mari în acele zile. Ca atare, această fotografie, în opinia noastră, nu este datată corect. Se cunoaște că la Ciurea au mai avut loc accidente feroviare cândva la începutul secolului al XX-lea și în 1925. Cel mai probabil aceasta a fost făcută cu una dintre aceste ocazii.
Numărul de vagoane ale trenului reprezintă o altă necunoscută. Sursele abordate vorbesc despre 26 sau 60 de vagoane, iar lipsa unor documente de înregistrare ale CFR adâncește și ea misterul. De aici rezultă o altă mare problemă: care a fost în realitate numărul călătorilor? Dar numărul morților și al răniților? Cele mai uzitate surse istoriografice ale accidentului se referă la 800-1.000 sau chiar la peste 1.000 de morți[6]. Ele au fost astfel propagatoarele cifrelor rotunde (și exagerate, desigur) de morți ai acestei catastrofe.
Citeste continuare pe historia.ro
