Se împlinesc 100 de ani de la cel mai mare accident feroviar din România

La Ciurea, în ianuarie 1917, a fost iadul pe pământ, „iadul adevărat în toată grozăvenia lui”, aşa cum scrie Elena Emandi într-un volum de memorii din 1919.

Cel mai cumplit accident feroviar din istoria României este, totodată, cea mai mare catastrofă de acest fel din lume, în intervalul 1830-1930. Desigur, la vremea respectivă,

România era pe punctul de a dispărea de pe harta lumii: în stare de război cu Puterile Centrale, cu mare parte din teritoriu ocupată de germani, cu administraţia şi armata refugiate în Moldova. În aceste condiţii cu totul vitrege deraiează la Ciurea, lângă Iaşi, un tren arhiplin, care venea de la Galaţi, doldora de oameni care fugeau din calea războiului.

Discuţii stârneşte şi fotografia vehiculată în toate mediile drept cea care înfăţişează accidentul de la Ciurea; imaginea care s-a impus în conştiinţa publică a ultimilor ani. Realizată, după cum se afirmă, la data de 6/19 ianuarie 1917, ea nu prezintă însă nicio urmă de zăpadă, cu toate că două surse memorialistice distincte vorbesc despre călătorii care se aflau pe acoperişurile vagoanelor şi care au scăpat cu viaţă pentru că au fost proiectaţi în zăpada căzută în cantităţi mari în acele zile. Ca atare, această fotografie, în opinia noastră, nu este datată corect. Se cunoaşte că la Ciurea au mai avut loc accidente feroviare cândva la începutul secolului al XX-lea şi în 1925. Cel mai probabil aceasta a fost făcută cu una dintre aceste ocazii.

Numărul de vagoane ale trenului reprezintă o altă necunoscută. Sursele abordate vorbesc despre 26 sau 60 de vagoane, iar lipsa unor documente de înregistrare ale CFR adânceşte şi ea misterul. De aici rezultă o altă mare problemă: care a fost în realitate numărul călătorilor? Dar numărul morţilor şi al răniţilor? Cele mai uzitate surse istoriografice ale accidentului se referă la 800-1.000 sau chiar la peste 1.000 de morţi[6]. Ele au fost astfel propagatoarele cifrelor rotunde (şi exagerate, desigur) de morţi ai acestei catastrofe.

Citeste continuare pe historia.ro