Actual· 4 min citire

Se anunță schimbări masive în spitalele din România - Ce se va întâmpla cu pacienții COVID

Reorganizarea spitalelor din România

Reorganizarea spitalelor din România

Scris deDan Istratie
Publicat20 mar. 2021, 16:32
Actualizat20 mar. 2021, 17:15

Urmează o reorganizare a spitalelor din țara noastră. Schimbarea a fost anunțată chiar de către secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Ioana Mihăilă. Principala reorganizare constă în stabilirea de fluxuri COVID și non-COVID.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății Ioana Mihăilă a declarat sâmbătă, la Oradea, că urmează o reorganizare a spitalelor pentru a avea mai multe paturi la terapie intensivă.

"Legat de gestionarea pandemiei, suntem în curs de reorganizare a unităților sanitare. Colegii mei lucrează la modificarea Ordinului 555/2020 care reglementează gestionarea pacienților diagnosticați cu COVID, ordin ce va fi anunțat pe finalul săptămânii viitoare. Ca urmare a acestor reorganizări, vom beneficia de 200 de noi paturi pentru terapie intensivă (în prezent fiind în țară 1.428 de paturi ATI) și de asemenea se vor mai adăuga 350 de paturi pentru terapie intermediară", a precizat, într-o conferință de presă, medicul Ioana Mihăilă.

Potrivit secretarului de stat în MS, această reorganizare vizează, de fapt, redeschiderea spitalelor și pentru altă tipologie de pacient.

"Până acum existau în majoritatea localităților spitale destinate pacienților COVID și spitale non-COVID. Această reorganizare prevede, de fapt, redeschiderea spitalelor și pentru altă tipologie de pacient. Adică pe fluxuri separate și circuite complet separate, spitalul va putea să își organizeze, dacă are capacitatea tehnică, fluxuri pentru pacienți COVID și fluxuri pentru pacienți non-COVID. Și atunci, făcând lucrul acesta, vor intra și vom beneficia de fluxuri de pacienți COVID și în spitale care, până în momentul acesta, nu primeau pacienți COVID. Asta ne permite să suplimentăm paturile pentru COVID cu încă 200 și paturile pentru terapie intermediară cu încă 350. Dar aceasta va aduce și un alt beneficiu: în momentele de acalmie a pandemiei, spitalele COVID vor putea să fie redeschise și pentru pacienți non-COVID. Și atunci inclusiv această problemă legată de accesul redus la asistența medicală în ambulatoriu sperăm să fie măcar parțial rezolvată", a precizat Ioana Mihăilă.

Ea a susținut că, de la începutul pandemiei, investițiile realizate în secțiile de terapie intensivă, diagnostic și suport terapeutic au fost semnificative, atât prin proiecte derulate prin Banca Mondială, în sumă de aproape 70 milioane de euro, cât și prin POIM, de aproape 300 de milioane de euro.

În ce privește măsurile pentru siguranța pacientului, în luna februarie, a fost adoptat în Guvern un memorandum conform căruia 50 de milioane de euro vor fi utilizate pentru infrastructura tehnică a spitalelor în domeniul gazelor medicale, a rețelelor electrice și a detectorilor de fum și oxigen.

"Ministerul Fondurilor Europene a publicat ghidul pe site și practic este deschis apelul de proiecte, apel care va fi unul continuu până în 31 decembrie, spitalele putând să trimită solicitări pentru a primi finanțare destinată acestor investiții care cresc gradul de siguranță a pacientului", a spus Mihăilă.

Conform datelor prezentate de secretarul de stat în MS, în prezent sunt circa 1.600.000 de pacienți vaccinați, o parte cu prima doză, alții cu ambele doze, "vaccinurile care sunt disponibile pe piață sunt sigure", numărul de reacții adverse, minore, înregistrat până acum este de 8.270 și 7.500 de reacții generale, tratate și fără niciun deces.

"Avem 230.000 de persoane vaccinate cu AstraZeneca. Și avem un comunicat recent de la Agenția Europeană a Medicamentului care certifică faptul că reacția adversă de care ne temeam, și anume tromboza, apare cu o frecvență de unu la un milion de persoane vaccinate, frecvență similară cu cea întâlnită în populația generală. Având în vedere că beneficiile vaccinării depășesc cu mult presupusele riscuri, România a decis să continue vaccinarea cu AstraZeneca. Iar o veste bună, suplimentară, vine de la AEM care a autorizat și vaccinul Johnson & Johnson, care va fi disponibil în România din a doua jumătate a lunii aprilie, cel mai probabil. Acesta are eficiență bună, dar are și condiții de păstrare similare cu ale vaccinului AstraZeneca, adică între 2 - 8 grade Celsius, putând fi astfel administrat, în perspectivă, și în cabinele medicilor de familie. Estimăm că în luna aprilie România va primi 5 milioane de doze de vaccin", a mai declarat Ioana Mihăilă.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News