ExclusivActual· 6 min citire

ȘCOALA DUPĂ 25 DE ANI. Ministru al Educației: CAMERELE VIDEO, DE VINĂ pentru DEZASTRUL DE LA BAC

ȘCOALA DUPĂ 25 DE ANI. Ministru al Educației: CAMERELE VIDEO, DE VINĂ pentru DEZASTRUL DE LA BAC

ȘCOALA DUPĂ 25 DE ANI. Ministru al Educației: CAMERELE VIDEO, DE VINĂ pentru DEZASTRUL DE LA BAC

Scris deOana Ometa
Publicat11 iun. 2014, 19:12
Actualizat11 iun. 2014, 23:02

BACALAUREAT 2014 Mihai Golu a fost ministru al Educației între anii 1991-1992, în Guvernul Stolojan. Profesorul universitar a vorbit într-un interviu serial acordat în exclusivitate pentru REALITATEA.NET despre dezastrul din învățământul românesc, precizând că, încercând să scape de trecutul comunist, românii au distrus și valorile. "Odată cu apa arunci și copilul din copaie". Legat de dezastrul de la examenul de BACALAUREAT, fostul ministru spune că de vină este sistemul de supraveghere: "Este polițienesc!". "Camerele video creează un stres și o stare de frustrare".

Este examenul de Bacalaureat necesar? Dacă da, unde s-a greșit în reforma Bacalaureatului?

În orice sistem de învățământ, ieșirile trebuie controlate. Ca să vezi ce dai mai departe pe piața muncii. Bacalaureatul, fiind sfârșitul ciclului liceal, reclamă neaparat o verificare, o evaluare și acest lucru se face sub forma unui examen.

În perioada în care ați fost ministru a existat aceeași situație, referindu-mă la rata de promovare la examen?

Nu, această problemă a apărut ulterior, după ce s-au introdus procedeele acestea noi, referindu-mă la sistemul de  supraveghere. Înainte de introducerea camerelor de luat vederi nu a existat o asemenea problemă de promovabilitate.

Dumneavoastră ați ocupat funcția doar un an de zile, nu ați avut foarte mult timp la dispoziție, dar care au fost prioritățile atunci?

Cât am fost ministru am avut de rezolvat probleme curente, ca să spun așa, care se acutizaseră și se concretizaseră sub forma unui val de nemulțumiri din partea cadrelor didactice, care fuseseră ținute pe loc multă vreme.

Erau aspecte legate de definitivat, grade, așa încât o bună parte perioadă din cât am stat eu acolo a trebuit să o consacru acestei probleme. Să le rezolv într-un anume fel. Și a doua mare problemă era aceea să asigur o bază legală de organizare și desfășurare a sistemului de învățământ. Am și procedat la elaborarea legii învățământului primar, secundar și superior, lege care a intrat în dezbaterea Parlamentului în primăvara sau aproape vara lui 1992 și care s-a aprobat în 1993.

Legea a fost modificată punctual, ulterior, dar ea s-a menținut în structura ei de bază până acum vreo doi ani, când a fost adoptată această nouă lege, care este în prezent în vigoare. Lege care, de altfel, a stârnit cel mai mare val de nemulțumiri dintre toate care au fost până acum. Și, apropo de Bacalaureat, sigur că este necesar, el trebuie menținut, dar nivelul acesta de exigență, după părerea mea, ar trebui altfel structurat. În proiectul legii pe care am propus-o inițial Parlamentului, menționam două forme de Bacalaureat. Bacalaureat A, de nivel mai înalt și Bacalaureat B, de nivel mai scăzut.

Aceeași propunere pe care a avut-o și Ecaterina Andronescu, cu Bacalaureatul profesional?

Exact. Aceste forme de Bacalaureat există și se aplică și în alte țări din Europa, de pildă, în Franța. Acolo, ei au aproape trei tipuri de Bacalaureat - A, B și C - și astfel adaptează mai bine nivelul de exigență și profilul probelor de examen pe specificul liceelor.

Dar nu ar fi discriminatoriu?

Nu, chiar deloc! Pentru că fiecare elev primește subiecte pe profilul pe care merge. Eu merg pe profil teoretic, am un anumit tip de probe, altul merge pe profil aplicativ, are alt tip de probe, iar pentru cel care merge pe un profil vocațional va avea un alt gen de probe.

De exemplu, având diploma Bacalaureat B, eu mă pot înscrie la universitate?

Dacă mergeți pe același profil, da, dacă schimbați profilul, atunci trebuie să dați câteva diferențe, cum era și înainte; dacă terminai liceul teoretic, aveai direct acces la învățământul superior, dacă terminai un liceu industrial, un liceu economic sau o școală normală, trebuia să dai diferențe de Bacalaureat pentru liceul teoretic.

Această schimbare ar atrage după sine reorganizarea întregului sistem?

Nu neapărat, te poți pregăti pe cont propriu. Iar chestia asta cu discriminarea e o falsă problemă. Adică diferențierea trebuie să existe. În pedagogie există acest principiu, cel al individualizării care este, în realitate, doar o lozincă, o vorbă. Pentru că nu se respectă și nu se poate aplica. Și cu cât e mai bine individualizat procesul acesta de instruire, de formare, cu atât rezultatele vor fi mai bune. Și în plan instrumental, profesional, dar și în plan personal, al câștigului individului.

Așadar, sistemul de supraveghere este de vină pentru dezastrul de la Bacalaureat?

Da, creează un stres. Și, pe de altă parte, creează și această stare de frustrare determinată de suspiciunea care planează asupra celor care sunt implicați în activitatea aceasta. Atât profesori, cât și elevi.

Ați propune eliminarea camerelor de supraveghere?

Da, este polițienesc, după părerea mea. Nu cred că există în alte institute sau școli, licee din lume. Educația trebuie făcută în așa fel, încât elevul să știe că, dând un examen, se verifică pe el și acest lucru este în folosul lui.

Să se cunoască, să-și probeze capacitățile, să-și stabilească limitele, să vadă unde poate să pluseze, unde poate să continue, să persevereze, să-și îmbogățească performanțele. În America, eu puteam să stau acasă, să dau subiectele la telefon. Studenții trimiteau lucrarea și eram sigur că niciunul nu copiază și nici nu încearcă să copieze. Aceasta este o chestie de educație, de formare.

Or, la noi, în societate, este încetățenit spiritul acesta de a înșela, de a ocoli ceea ce este legal, de a minți, de-a trage chiulul într-un fel, adică pe principiul: "l-am tras și pe ăsta". Mentalitatea care este acum în licee nu a existat chiar așa înainte de Revoluție, ea s-a înrăutățit drastic în ultima perioadă. Acesta este, părerea mea, un fenomen care trebuie să ne îngrijoreze, la nivel național.

Există un Institut Științific al Educației care ar trebui să realizeze cercetări de amploare în legătură cu această mentalitate. Dacă o să continue așa, calitatea pregătirii va scădea vertiginos și astfel prestigiul școlii și al cadrului didactic este în pericol. Eu am mai propus ceva, dar n-au fost de acord, cu toate că în alte țări există așa ceva. Să facă facultăți speciale pentru pregătirea cadrelor didactice.

Deci, nu numai elevii sunt de vină pentru rezultatele dezastruoase de la BACALAUREAT?

Nu, vedeți, suntem într-o situație foarte critică, pentru că nu avem suficiente cadre calificate pentru învățământul de bază. În ceea ce privește învățământul primar nu avem destui învățători calificați, pentru învățământul gimnazial, de asemenea. Să angajezi pe post de profesor absolvenți de liceu, care sunt pregătiți ca vai de capul lor, cu nicio pregătire pedagogică, ca să țină lecții, clar, e o greșeală.

Soluții pentru a evita dezastrul de la examenul de Bacalaureat?

Tot sistemul trebuie regândit, analizat, componentă cu componentă, verigă cu verigă, și elaborat un sistem coerent de măsuri de care să se țină fiecare dintre cei care vin la conducere, miniștri sau ce-or fi, dar să țină de acest sistem. (VA URMA)

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News