Mari sfinți sunt pomeniți, astăzi, în calendar.
Ortodoxe
Sf. Cuv. Pelaghia și Taisia
Greco-catolice
Sf. cuv. Pelaghia
Romano-catolice
Sf. Pelagia, fc. m.
Cuvioasa Pelaghia este pomenită în calendarul creștin ortodox la 8 octombrie.
Pelaghia a trăit în Antiohia și era numită de locuitorii cetății "Margareta" pentru podoabele scumpe pe care le purta.
"Femeia era îmbrăcată cu haine de mare preț, împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare, iar împrejurul ei mergeau mulțime de fecioare și de tineri, îmbrăcați frumos și purtând brățări de aur. Și fața ei era atât de frumoasă, încât oamenii mireni nu se puteau sătura cu vederea frumuseții ei" (Viețile Sfinților).
Într-o zi, împreună cu alaiul format din tineri și din tinere, Margareta a trecut pe lângă o biserică, în care se ținea o adunare la care participau mai mulți episcopi. În acest timp, unul dintre monahii cu viață desăvârșită din mănăstirea Tavenisioților din Egipt, episcopul Non, ținea o cuvântare.
Margareta era îmbrăcată în haine scumpe, având o înfățișare provocatoare. Deși ceilalți participanți la adunarea bisericească și-au întors privirea de la acel alai al pierzării, episcopul Non s-a uitat cu insistență după femeia din mijlocul grupului, suspinând și spunând că este copleșit de toată grija acelei femei pentru împodobirea trupului pentru că a întrecut toată grija pe care o are el pentru sufletul său.
Acea femeie, ca să fie plăcută curtezanilor ei a pus atâta sârguință spre a fi frumoasă, iar el socotea că nici pe departe nu se străduiește cu atâta dăruire să fie plăcut Lui Dumnezeu.
Trecând ziua în care s-a făcut văzută de episcopul Non, cea de-a doua zi, după Sfânta Liturghie, în timpul în care episcopul vorbea din nou mulțimii, Dumnezeu a făcut să intre în biserică și Margareta, ea care niciodată nu intrase în biserică și nici nu și-a adus niciodată aminte de păcatele sale.
Auzind cuvintele ierarhului a început să verse pâraie de lacrimi, înțelegând frica de Dumnezeu și faptul că acela spune adevărul. A căzut la picioarele episcopului Non, rugându-l să o călăuzească spre mântuire.
A primit botezul creștin cu numele Pelaghia și după opt zile a plecat din Antiohia la Ierusalim, îmbrăcată cu o haină veche, după ce toate averile sale le-a împărțit săracilor, orfanilor și neputincioșilor. Aici pe muntele Eleonului, în preajma Ierusalimului, și-a zidit o chilie, fără ușă, numai cu o fereastră, unde a trăit până la sfârșitul zilelor sale.
