Mari sfinți sunt pomeniți, astăzi, în calendarul creștin-ortodox.
Ortodoxe
Sf. Cuv. Moise Etiopianul; Dreptul Iezechia
Greco-catolice
Sf. cuv. Moise Etiopianul. Sf. ep. Augustin
Romano-catolice
Ss. Augustin, ep. înv.; Florentina, fc.
Sfântul Cuvios Moise Etiopianul este pomenit în calendarul creștin ortodox la 28 august.
Avva Moise Arapul sau Moise Etiopianul a fost unul din marii Părinți ai pustiei Egiptului, ale căror căror cugetări (apoftegme) sunt redate în "Patericul Egiptean".
Se spune că în tinerețe Moise era un tâlhar vestit din părțile Egiptului. De neam etiopian, negru la față, el a fost rob la un stăpân vestit, care, pentru obiceiul lui cel rău și pentru multele feluri de ucideri, l-a gonit de la el; iar el, plecând, s-a alăturat tâlharilor. Văzându-l ei că este tare cu trupul și aspru la obicei, l-au pus mai mare peste ei înșiși.
Deci, Moise, făcând tâlhării și jafuri împreună cu tovarășii săi, mult sânge a vărsat și a săvârșit multe fapte necurate și rușinoase, făcându-se vestit prin răutatea sa și înfricoșat tuturor.
Această parte a vieții lui nu este trecută deloc cu vederea, tocmai spre a pune în valoare întoarcerea pe care a avut-o: "adică ce fel de viață a avut și în ce fel de pocăință și plăcere de Dumnezeu a venit; căci și greșelile sfinților ce au fost mai înainte nu se tăinuiesc, spre preamărirea milostivirii lui Dumnezeu, prin care se scot vrednici din nevrednici și din păcătoși se fac drepți" (Viețile Sfinților).
Deci, înainte de a merge în pustia sketică, Sfântul Moise fusese tâlhar, unul renumit pentru răutățile și crimele sale, căpetenie a unei cete de tâlhari de pe valea Nilului.
Ca monah a arătat însă atâta râvnă pentru viața ascetică, încât întrecea în sensibilitate pe unii dintre cei mai mari părinți ai pustiei.
A refuzat să plece din chilia sa atunci când zona era amenințată de năvălirea arabilor, socotind după cuvintele lui Hristos și amintindu-și de viața dinainte, când cu sabia își impunea voința, că "acela ce ridică sabia de sabie va pieri".
A fost ucis de năvălitori, împreună cu câțiva ucenici ai săi. Arătându-și astfel dorința de a ispăși prin moarte fărădelegile tinereții, nu numai Raiul, dar și cerul i s-a deschis ca unui mucenic.
