Salcia, simbolul Floriilor: Care e motivul acestei tradiții deosebite

Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică, cu o săptămână înainte de Sfintele Paști, Intrarea Domnului în Ierusalim, sărbătoare cunoscută sub denumirea de Florii. Potrivit tradiției, în această zi oamenii duc la biserică ramuri de salcie, care sunt sfințite și puse apoi la icoane, la pomii fructiferi pentru a-i ajuta să rodească sau la ușa casei pentru ca locuința să fie protejată tot timpul anului. Salcia înlocuiește la români ramurile de măslin și de finic cu care Mântuitorul a fost întâmpinat de creștini ca un adevărat împărat.

"Salcia este apreciată foarte mult în cultul bisericii, mai ales cu prilejul sărbătorii Floriilor, când Mântuitorul a intrat în Ierusalim unde a fost întâmpinat de popor, de mulțimi cu flori și cu ramuri de finic în mâini. Poporul L-a primit ca un împărat al păcii și i-au recunoscut Dumnezeirea și statutul de Împărat al cerului și al pământului. Oamenii, de bucurie, au venit cu darurile lor și pentru că majoritatea erau oameni simpli au rupt ramuri de finic și l-au întâmpinat. La noi în România nu crește finicul, această plantă din Țara Sfântă și atunci a fost apreciată foarte mult salcia. Poporul român a introdus-o în cultul bisericii pentru că ea acum primăvara de Florii este cea mai harnică, înfrunzește și ramurile ei sunt frumoase. Totodată, se și modelează frumos asemenea coroniței Mântuitorului și sunt sfințite ramurile de salcie în Duminica Floriilor, sunt stropite cu Aghiasmă Mare și atunci ramurile acestea care închipuie intrarea Mântuitorului în Ierusalim sunt duse acasă și sunt păstrate la icoane, de regulă, de la un an la altul. Ierarhii noștri au vorbit frumos despre această specie", a declarat pentru AGERPRES directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV), Costel Vînătoru, care este și preot.

Potrivit legendelor, forma salciei nu a fost întotdeauna cea pe care o cunoaștem astăzi. Răstignirea și biciuirea Mântuitorului Iisus Hristos au făcut-o să plângă și din smerenie să se aplece cu ramurile spre pământ.

"În jurul salciei s-au țesut foarte multe legende și foarte multe istorioare. În primul rând, a fost cea care a lăcrimat pentru Maica Domnului când l-a văzut pe pruncul Iisus răstignit pe cruce. Mai există o scriere în care se spune că Maica Domnului trebuia să ajungă la Mântuitorul care era răstignit și trebuia să treacă peste o apă. Apa era destul de periculoasă și o salcie și-a plecat crengile astfel încât Maica Domnului a trecut pe salcie, peste râu. O altă istorioară spune că romanii au tăiat crengi dintr-o salcie și l-au biciuit pe Mântuitorul și atunci salcia s-a smerit și s-a rușinat când a văzut cum crengile ei au fost folosite pentru chinuirea Mântuitorului și se pare că și-a lăsat crengile în jos, pentru că ea ar fi fost zveltă, cu ramurile ridicate și atunci a apărut salcia pletoasă, plângătoare, smerită, pentru că iată crengile ei le-au folosit romanii în batjocorirea și chinuirea Mântuitorului", a precizat Costel Vînătoru.

În afara ritualurilor bisericești, salcia este întrebuințată în diferite domenii având în vedere proprietățile sale deosebite. Din punct de vedere ornamental, este un element în decorarea grădinilor, reprezentând unul dintre principalii factori naturali de stabilizare a digurilor și poate fi utilizată, datorită elasticității sale, la confecționarea unor obiecte de uz casnic sau mobilă.

"Putem vorbi de salcia ornamentală. Sunt peste 350 de varietăți de specii, în România regăsindu-se o mulțime de soiuri, de la salcia zveltă, la salcia creață, salcia plângătoare, cu ramurile atârnate către sol sau apă ori răchita. Multe dintre aceste varietăți, în special cele care au forme frumoase, sunt folosite ca plante decorative pentru parcuri, grădini, pentru umbră. Ce este interesant, se prinde foarte ușor, în special pe cale vegetativă. Un fir de salcie înfipt în pământ, dacă îl uzi, se prinde repede. Pe lângă partea ornamentală, poate fi folosită pentru îndiguiri. Poate stabiliza digurile acolo unde sunt în pericol de surpare, de aceea pe marginea unor canale, bălți sau râuri găsim prezentă salcia. Deși lemnul de salcie nu este apreciat pentru foc, au fost create soiuri hibride de salcie folosite ca plante energetice, ulterior transformate în peleți. Mai putem vorbi de utilizarea ei din cele mai vechi timpuri pentru confecționarea unor obiecte, în special coșuri, târne, aranjamente, recipienți, produse realizate din salcie împletită, din răchită. Răchita este o varietate de salcie cu ramuri elastice care se modelează foarte ușor. Se confecționează mobilier din răchită, inclusiv acele coșuri cu care merg oamenii la biserică cu pomană, la festivități sau la nunți. La țară cele mai plăcute fluierașe și ușor de confecționat erau cele din ramuri de salcie, pe tot felul de tonalități", a explicat cercetătorul.

Cunoscută ca o specie care fixează solul și se adaptează aproape în orice condiții, dând naștere unor microclimate, salcia poate fi folosită pentru combaterea degradării terenurilor și a fenomenului de deșertificare.

"Poate fi folosită în programe de ameliorare a solurilor. Se vorbește despre deșertificare, terenurile se degradează prin accentuarea fenomenului de eroziune. Vânturile acestea și lipsa vegetației erodează solurile. Fac ca particulele fertile din sol să migreze, vorbim de scăderea gradului de fertilitate a solului. Noi încă practicăm arătura terenurilor, sunt țări care au renunțat de zeci de ani. Prin răsturnarea brazdei, elementele nutritive din sol se evaporă, iar ultravioletele atacă dur solul și îl degradează. Să nu uităm de fenomenul de sărăturare a solului. Terenurile acestea sunt vii, trebuie să le păstrăm și iată că salcia poate să ajute la conservarea solului, la conservarea biodiversității, este o specie care ar trebui luată în studiu. Am reușit la Stațiunea de Cercetare, Dezvoltare pentru Legumicultură de unde am plecat să studiez câteva varietăți de salcie, inclusiv salcia neagră cu coaja închisă la culoare, aproape de negru, apoi o salcie ornamentală apreciată în afara țării, roșie-creață, verde-creață. Sper să realizez și aici o colecție din diverse varietăți", subliniază directorul BRGV.

Din coaja salciei se mai extrage una dintre substanțele care au revoluționat domeniul farmaceutic, acidul salicilic din care se obține aspirina.

"Din punct de vedere medical, vorbim de un produs natural foarte valoros. Aspirina este un medicament apreciat în toată lumea. A fost obținut și încă este obținut din acest acid salicilic pe care îl găsim în salcie. Până să apară industria de sinteză, românii știau să facă ceai din coajă de salcie, din ramurile crude și știau foarte bine beneficiile medicale ale acestui arbore. Are o concentrație ridicată de acid salicilic pe care îl regăsim în toată planta, dar mai concentrat în ramurile mai tinere", arată Costel Vînătoru.

Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) este sărbătorită în Duminica dinaintea Învierii Domnului. Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulțimile în Ierusalim pe Iisus.