Germania a anunțat că NU va autoriza funcționarea gazoductului Nord Stream 2. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ceruse, tot marți, cu câteva ore înainte, oprirea imediată a acestuia, ca sancțiune dură împotriva Rusiei după ce a declarat independente regiunile separatiste din estul țării.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marți că gazoductul Nord Stream 2, care ar urma să aducă gaze rusești în Germania ocolind Ucraina, ”nu poate continua”.
Scholz a anunțat că a oprit procedura administrativă de autorizare a gazoductului. Conducta de gaze e gata încă din luna septembrie 2021, dar nu este operațional. Era așteptată o ultimă certificare de funcționare.
Ucraina și alte state est-europene au criticat constant Germania că prin intermediul Nord Stream 2 își mărește dependența de gazele rusești, ceea ce îi limitează considerabil libertatea de mișcare politică în relația cu Kremlinul.
„Sună tehnic, dar este pasul administrativ necesar, astfel încât să nu existe autorizarea conductei și, fără această certificare, Nord Stream 2 nu poate să înceapă să funcționeze”, a spus Scholz, la Berlin, potrivit Deutsche Welle.
Cancelarul german a tot amenințat cu această măsură dacă Rusia face pasul decisiv în a declanșa conflictul cu Ucraina. Germania este principalul importator european de gaz din Rusia.
Gazoductul Nord Stream 2 și disputele dintre Occident și Europa de Est
Adversarii gazoductului Nord Stream 2, mai ales țările din Europa de Est, resping atât Nord Stream 1 cât și 2 fiindcă văd în aceste conducte un puternic instrument de politică externă. În opinia lor, Rusia urmărește astfel să ocolească Polonia și Ucraina, prin care a tranzitat până acum foarte mult gaz rusesc spre Occident, scrie Deutsche Welle într-o analiză.
Conducta de 10 miliarde de euro urma să transporte 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale anual din Rusia în Europa. Este deținută de gigantul rus Gazprom, companie de stat.
Din societatea de proiect Nord Stream 2 AG au făcut parte și cinci concerne energetice europene: OMV din Austria, compania britanico-olandeză Shell, concernul francez Engie și firmele germane Uniper și Wintershall. Cele cinci concerne implicate au asigurat finanțarea a 50 la sută din investiția inițială, adică 8 miliarde de euro. După ce fosta administrație americană Trump a fost împotriva proiectulu igazoductului, cel puțin 18 companii europene și-au sistat activitățile în cadrul proiectului.
Conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au o lungime de aproximativ 1230 de kilometri și traversează Marea Baltică. Fiecare are o capacitate de transport anuală de 55 de miliarde de metri cubi de gaz metan.
