"Nimeni din Statele Unite nu a oferit două centre de procesare sau vreun schimb în timp real" de informaţii, a declarat miercuri pentru agenţia rusă de stat Evgheni Lukianov, adjunctul preşedintelui Consiliului de Securitate rus.
El a subliniat că decizia finală de instalare a componentelor sistemului european de apărare antirachetă în România, Turcia şi Polonia le revine acestor state suverane. "Nu suntem mulţumiţi de deciziile acestor ţări, dar este important ca popoarele lor să ştie că vor deveni ostaticele practicilor americane iresponsabile", a spus Lukianov.
Decizia Statelor Unite de a crea un sistem european de apărare antirachetă constituie o sursă de fricţiuni în relaţiile ruso-americane. În prezent, americanii au pe teritoriul lor două sisteme strategice de apărare, unul în Alaska şi celălalt în California, şi lucrează la construirea celui de-al treilea în Europa. Rusia deţine doar un sistem similar, amplasat în regiunea Moscovei.
Moscova insistă să primească garanţii cu carcter constrângător în plan juridic prin care să se arate că sistemul european nu este îndreptat împotriva Rusiei, după ce NATO i-a oferit asigurări că nu este cazul. La sfârşitul lui mai, Moscovei i-a fost refuzată participarea la o conferinţă internaţională asupra apărării antirachetă.
Ministerul rus şi-a exprimat îngrijorarea faţă de această abordare, în timp ce lucrările de instalare a elementelor scutului SUA-NATO continuă în Europa, afirmând că acesta ar putea să "încalce echilibrul strategic şi să sublmineze stabilitatea internaţională".
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi, într-un discurs susţinut la o reuniune cu ambasadorii ruşi, că relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia "nu sunt într-o formă bună", în contextul în care Washingtonul nu vine în întâmpinarea încercărilor Moscovei de a "acţiona de pe un picior de egalitate".
