Românii și bulgarii au luat cu asalt Elveția

Imigrația netă în Elveția a crescut din nou anul trecut, conform datelor oficiale publicate joi, înaintea unui referendum convocat pentru luna mai asupra încetării acordului cu UE privind libertatea de circulație a forței de muncă, relatează Reuters.

Imigrația a contribuit anul trecut cu o creștere netă de 55.000 de persoane a populației Elveției. Din cei circa 8,5 milioane de locuitori ai acestei țări, aproximativ 2,1 milioane sunt străini, cei mai mulți fiind originari din Italia, Germania, Franța Portugalia și Kosovo.

Imigrația netă în Elveția a cetățenilor din statele UE și din cele ale Spațiului Economic European a crescut anul trecut cu 32.000 de persoane, mai ales după ce românii și bulgarii au profitat de deschiderea pieței elvețiene a muncii pentru ei în luna iunie 2019.

La referendumul cu caracter obligatoriu ce se va desfășura pe 17 mai, convocat la cererea formațiunii de dreapta radicală Partidul Poporului, elvețienii vor decide dacă țara lor va prelua unilateral controlul asupra sistemului său de imigrație, chiar dacă aceasta ar implica abrogarea acordului de liberă circulație încheiat cu UE în 2007.

Totuși, în pofida unei anumite nemulțumiri față de afluxul de străini, un sondaj publicat luna aceasta arată că o majoritate a celor chestionați se opun abrogării acestui acord cu UE, care ar avea implicații și asupra celorlalte acorduri încheiate cu blocul comunitar.

Guvernul federal elvețian încearcă însă oricum să revizuiască relațiile cu UE. Dar Bruxellesul dorește ca Berna să accepte un acord extins prin care Elveția să adopte în mod obișnuit regulile pieței comune europene.

Executivul de la Berna a temporizat în ultimele luni discuțiile cu Bruxellesul, în timp ce încearcă să ajungă pe plan intern la un consens între stânga proeuropeană și dreapta eurosceptică privind raporturile cu UE, ceea ce a iritat Bruxellesul și a condus la o dispută privind tranzacțiile bursiere transfrontaliere. Referendumul din 17 mai, descris drept "momentul Brexit" al Elveției, a îngreunat și el orice progres în tratativele dintre Bruxelles și Berna.

Criticii acordului extins dorit de Bruxelles afirmă că acesta restrânge atât de mult suveranitatea Elveției încât nu va trece niciodată de votul parlamentului elvețian sau de un referendum la care va trebui supus în virtutea sistemului elvețian de democrație directă.