Potrivit celui mai recent raport publicat, țara a înregistrat doar îmbunătățiri limitate în ceea ce privește cadrul legislativ și instituțional din aceste domenii. Documentul analizează progresul înregistrat de la ultima evaluare mutuală desfășurată în mai 2023.
În urma evaluării respective, România a fost inclusă în procedura de supraveghere sporită, care se aplică statelor ce înregistrează deficiențe semnificative în aplicarea standardelor internaționale stabilite de Financial Action Task Force (FATF).
Noul raport oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care autoritățile române au încercat să corecteze aceste lipsuri.
Reevaluări fără efect
România a solicitat revizuirea a patru dintre cele cincisprezece recomandări ale FATF pentru care fusese anterior notată ca „parțial conformă”.
Este vorba despre recomandările referitoare la sancțiunile financiare împotriva terorismului (R.6), sancțiunile legate de proliferarea armelor de distrugere în masă (R.7), noile tehnologii (R.15) și statistici (R.33).
Cu toate acestea, MONEYVAL a concluzionat că schimbările realizate de autorități nu sunt suficiente pentru a îmbunătăți nivelul de conformitate.
Ca urmare, România păstrează același statut pentru cele patru recomandări analizate, fără niciun progres notabil. În ansamblu, România este considerată „parțial conformă” în privința a 15 recomandări, „larg conformă” la 18 și „conformă” doar pentru 7 dintre cele 40 de recomandări ale FATF.
Deficiențe în aplicarea sancțiunilor internaționale
Raportul semnalează probleme persistente în ceea ce privește aplicarea recomandărilor referitoare la regimul sancțiunilor internaționale. La R.6, MONEYVAL constată că România nu a instituit un mecanism clar și formal de desemnare a persoanelor supuse sancțiunilor, conform criteriilor ONU.
De asemenea, lipsesc reglementările care să definească nivelul probatoriului necesar pentru includerea pe listele de sancțiuni și independența procedurii de desemnare față de anchetele penale.
Mecanismele de informare a instituțiilor financiare despre includerea sau excluderea persoanelor sancționate rămân deficitare, iar legislația nu interzice explicit furnizarea de bunuri sau servicii financiare către persoanele vizate de sancțiuni.
Aplicarea lentă a sancțiunilor pentru proliferarea armelor
În privința recomandării R.7, referitoare la sancțiunile privind proliferarea armelor de distrugere în masă, raportul MONEYVAL evidențiază întârzieri sistemice în aplicarea măsurilor prevăzute de legislația UE. Deși cadrul normativ european a fost transpus parțial, aplicarea sa la nivel național este întârziată.
Mai mult, autoritățile române nu dispun de puteri clare pentru supravegherea aplicării acestor sancțiuni și nu există proceduri pentru gestionarea contractelor comerciale care ar putea fi afectate de măsurile restrictive.
MONEYVAL atrage atenția asupra faptului că aceste întârzieri pot avea consecințe în asigurarea respectării obligațiilor internaționale.
Un alt domeniu deficitar este cel reglementat de recomandarea R.15, privind noile tehnologii. MONEYVAL constată că România nu a realizat încă o evaluare completă a riscurilor asociate cripto-activelor și furnizorilor de servicii aferente (VASPs).
De asemenea, nu există un cadru clar pentru autorizarea, monitorizarea și controlul acestor entități. Obligațiile impuse operatorilor din acest domeniu sunt vagi, iar sancțiunile aplicabile nu sunt considerate proporționale sau eficiente în descurajarea activităților riscante.
România rămâne sub supravegherea MONEYVAL până în 2026
În lipsa unor progrese semnificative, MONEYVAL a decis menținerea României în procedura de „follow-up” sporit. Autoritățile sunt obligate să transmită un nou raport de progres până în luna mai 2026.
Raportul atrage atenția asupra necesității consolidării instituționale, accelerării transpunerii legislației europene și îmbunătățirii cooperării între instituțiile implicate în combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
România continuă să fie monitorizată atent de către organismele internaționale pentru a evalua capacitatea sa de a alinia normele naționale la standardele internaționale.
