După 27 de ani de capitalism original, România a ajuns în coada clasamentului european în privința implicării populației active în activități care au legătură cu domeniul cultural. Înainte de 1989, lucrurile stăteau cu totul altfel, iar statele din fostul bloc comunist erau recunoscute prin "rezistența prin cultură".
România a mai încasat o lingură de lemn de la Eurostat, odată cu publicarea raportului referitor la situația Culturii în țările membre ale UE.
Cu o pondere de numai 1,2% a angajaților care lucrau la finele anului 2015 în acest sector esențial în dezvoltarea unei națiuni, suntem cu mult în urma țărilor care ne preced, Slovacia și Grecia, care trec de 2%, și aproape de două ori și jumătate sub media europeană de 2,9% din forța de muncă.
Recordul este deținut de Luxemburg, cu 4,4% iar valori relativ ridicate, de peste 3,5%, se regăsesc în țări nordice, precum Danemarca, Finlanda, Suedia, Olanda sau Marea Britanie dar, atenție mare, și în Estonia. Ceea ce ne spune că avem de-a face nu doar cu influența nivelului de trai, dar și cu abordarea din perspectiva mentalităților din societate.
Culmea, ne situăm mult și sub două țări candidate la aderare incluse în analiza Eurostat, respectiv Macedonia (2,1%) și Turcia (1,8%). Motiv pentru care ar trebui să ne fie rușine și să nu ni se mai pară că suntem atât de intelectuali pe cât ne place să credem.
Pentru moment, am putea să luăm ca model vecinii bulgari, care sunt la un procentaj cam dublu pe subiectul menționat (2,3%), potrivit unei analize CursdeGuvernare.ro.
