Estimările arată că toată cantitatea de mâncare aruncată în România pe parcursul unui an ar putea hrăni orașul Cluj-Napoca pe parcursul a 20 de ani. Risipa de hrană rămâne astfel una dintre principalele problemele sociale și de mediu.
Fiecare iaurt uitat în frigider, fiecare fruct, fiecare pâine aruncată înseamnă resurse pierdute: muncă, apă, energie și bani. Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, dacă risipa alimentară globală ar fi o țară, ar fi al treilea cel mai mare poluator al planetei, după China și SUA.
În Europa, gospodăriile contribuie cu peste jumătate din risipa totală de hrană. În România, media ajunge la aproape 70 de kilograme de mâncare aruncată de fiecare persoană, în fiecare an. Un studiu arată că aproape jumătate dintre cetățenii țării aruncă mâncare gătită. Tinerii între 18 și 24 de ani sunt în vârful topului, iar cei peste 55 de ani aruncă mai puțin.
Chiar și cei care iau masa mai des la restaurant contribuie indirect la risipa alimentară, transmit experții. În același timp, nu mai puțin de 2,3 milioane de oameni suferă de foamete pe întreaga planetă.
