România, criticată din nou de GRECO

GRECO 'remarcă progresele limitate înregistrate în implementarea recomandărilor raportului ad-hoc cu privire la România, adoptat în martie 2018 (...), și l-a invitat pe șeful delegației României să transmită secretariatului până la 31 decembrie un raport de situație scris legat de chestiunile enumerate în raportul ad-hoc sus-menționat, precum și un raport de situație legat de runda a patra de evaluare aflată în desfășurare', se arată în comunicarea GRECO.

În raportul ad hoc privind România (Regula 34), adoptat de GRECO la cea de-a 79-a Reuniune Plenară de la Strasbourg din 19-23 Martie 2018, acest organism se declară profund îngrijorat de anumite aspecte ale legii privind statutul judecătorilor și al procurorilor, ale legii privind organizarea sistemului judiciar și ale legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) adoptate recent de Parlamentul României, ca și de proiectele de amendamente la legislația penală, relevă un comunicat de presă al Consiliului Europei.

GRECO a elaborat acest raport în baza unei decizii luate la sesiunea plenară din decembrie 2017 privind efectuarea unei evaluări urgente extraordinare a reformelor sistemului judiciar din România, ținând cont de faptul că ele ar putea implica încălcări grave ale standardelor anticorupție.

Raportul notează că amendamentele la cele trei legi asupra sistemului judiciar adoptate de către Parlament în decembrie 2017 nu conțin unele dintre cele mai controversate propuneri prezentate inițial în vara anului trecut. Totuși, GRECO este îngrijorat de potențialul lor impact, printre care structura personalului din tribunale și parchete. În pofida importanței și a amplorii mari ale acestor reforme, impactul lor nu a fost estimat în mod corespunzător, iar procesul legislativ a fost de asemenea discutabil.

''GRECO cere României în special să renunțe la crearea noii secții speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia notă de controversatul proces, inițiat în februarie 2018, de destituire a șefului biroului specializat al procuraturii anticorupție (DNA) și își reiterează apelul de luare a unor măsuri de protecție suplimentare legate de procedurile de numire și de revocare a procurorilor-șefi de către puterea executivă'', relevă raportul citat.

De asemenea, GRECO reia recomandarea ca procedura de numire și revocare pentru majoritatea funcțiilor de procurori, altele decât cea de procuror-șef, în conformitate cu articolul 54 al Legii 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent, cât și bazat pe criterii obiective, și ca CSM-ului să i se acorde un rol mai puternic în această procedură.

Pe de altă parte, GRECO critică și proiectele de amendamente la legislația penală care, în cazul adoptării lor, ar fi în contradicție evidentă cu unele dintre angajamentele internaționale ale României, printre care Convenția penală privind corupția. ''Amendamentele la procedura penală discutate în prezent de comisia comună parlamentară specială sunt percepute de către țările străine drept o amenințare pentru eficiența asistenței juridice reciproce'', menționează documentul citat.

În plus, raportul critică o serie de proiecte legislative inițiate în Senat la 21 decembrie 2017 care ar slăbi considerabil incriminarea diverselor infracțiuni legate de corupție în Codul penal; de exemplu, mita și traficul de influență nu s-ar mai aplica oficialilor aleși, iar cu privire la abuzul în serviciu, amendamentele ar dezincrimina complet toate faptele comise în care pagubele ar fi mai mici de 200.000 de euro.

Regula 34 prevede o procedură ad hoc care poate fi declanșată în circumstanțe excepționale, precum situația în care GRECO primește informații de încredere cu privire la reforme instituționale, inițiative legislative sau schimbări procedurale care pot conduce la încălcări grave ale standardelor anticorupție ale Consiliului Europei.

Sursa: agerpres.ro