Mai multe state membre din Uniunea Europeană, printre care și România cer regim special fiscal pentru cheltuielile de apărare ca să fie posibile investițiile militare, necesare după războiul din Ucraina.
Patru state membre ale Uniunii Europene - România, Grecia, Polonia și Lituania - cer Comisiei Europene să acorde un tratament special pentru cheltuielile de apărare în regulile de deficit bugetar în vigoare în UE, pentru a ajuta la susținerea investițiilor militare necesare în urma invaziei ruse în Ucraina, arată un document consultat de Reuters, citat de Agerpres.
Cererea va fi analizată de miniștrii de finanțe din UE care încep sâmbătă discuțiile pentru modificarea regulilor fiscale ca să le ajusteze realității post-pandemie a datoriilor publice ridicate și investițiilor masive necesare pentru combatarea schimbărilor climatice.
O astfel de derogare de la regula de deficit ar permite unui guvern să se abată de la obligațiile de reducere de deficit dacă o reformă structurală pe care o implementează îi crește costurile în prezent, dar este așteptată să aducă economii și o îmbunătățire ulterioare ale finanțelor publice, mai scrie Reuters.
Într-un document pregătit pentru reuniunea de sâmbătă, cele patru state membre UE argumentează că regulile UE, concepute inițial pentru a limita împrumuturile guvernamentale spre a proteja valoarea monedei euro, ar trebui de asemenea să ajute la a răspunde riscurilor la adresa suveranității și integrității teritoriale ale UE.
„A avea grijă de binele comun, care sunt libertatea și securitatea larg înțeleasă, necesită o modificare imediată în ce privește tratamentul aplicat cheltuielilor de apărare ale statelor membre individuale”, mai susțin cele patru țări europene, potrivit Reuters.
Germania se opune individualizării unor sectoare care să primească un tratament special în regulile fiscale, dar Comisia Europeană a arătat o oarecare înțelegere față de o astfel de abordare, notează agenția de presă.
Comisarul pentru piața internă, francezul Thierry Breton, a declarat, în această săptămână, că „este timpul să includem cheltuielile de apărare în acest tablou”, comentând că discuțiile cu privire la modificarea criteriilor fiscale ale UE ar trebui să fie „fără tabuuri”.
„De când a fost creată zona euro, țările europene au acumulat un deficit de 1.300 miliarde de euro în cheltuielile de apărare comparativ cu obiectivul de 2% din PIB' (cerut de apartenența la NATO).
Dacă fiecare stat și-ar fi respectat țintele de investiții de apărare, nivelurile datoriilor lor ar fi crescut cu cel puțin 12 puncte procentuale din PIB”, a declarat Breton, referindu-se voalat la Germania, despre care spune că „nu s-a încadrat mult timp în această cerință a NATO”.
Documentul înaintat de cele patru țări mai scrie că, pe termen scurt, în examinarea de măsuri disciplinare împotriva unui stat cu un deficit de peste limita UE de 3% din PIB, Comisia ar trebui să ia în considerare cheltuielile de apărare ale acelui stat ca factor de atenuare.
Pe termen lung, UE ar trebui să introducă o derogare de la regula de deficit, precum cea introdusă în 2011 pentru implementarea reformelor pensiilor, se mai spune în cererea înaintată de cele patru țări către UE.
