România a pierdut 7 miliarde de lei pentru că a înghețat redevențele 10 ani! Ce se schimbă în 2018

România a pierdut 7 miliarde de lei pentru că a înghețat redevențele 10 ani! Ce se schimbă în 2018
România a pierdut peste 7 miliarde de lei în perioada 2010 - 2015, întrucât prețul de referință al gazelor la care se calculează redevențele petroliere nu a mai fost actualizat din anul 2008!
Bugetul de stat a pierdut încasări de peste 7 miliarde de lei în perioada 2010 - 2015, întrucât prețul de referință al gazelor la care se calculează redevențele petroliere nu a mai fost actualizat din anul 2008, după cum au relevat două controale ale Curții de Conturi, a declarat, miercuri Dorinel Unsărescu, consilier al președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).
ANRM a organizat miercuri o dezbatere publică pe tema actualizării prețului de referință la gazele naturale, în funcție de care se calculează redevențele petroliere datorate bugetului de stat de către companiile producătoare.
"Prețul de referință pentru calcularea redevențelor nu a mai fost actualizat din 2008. Acest preț este, la ora actuală, de 495 de lei pe mia de metri cubi. Între timp, piața a evoluat, au existat dereglementări în 2013 și 2017. În această perioadă, din păcate, ANRM nu a avut disponibilitatea să ajusteze nivelul prețului de referință, astfel încât și încasările la bugetul de stat să fie la nivelul pieței", a spus Unsărescu, în deschiderea sesiunii de dezbateri.
Potrivit acestuia, Curtea de Conturi a relevat, în urma a două controale, că acest lucru a dus la neîncasarea la bugetul de stat a unei sume totale de 7 miliarde de lei în perioada 2010 - 2015, ca urmare a faptului că prețul de calcul al redevenței a rămas la nivelul din 2008.
"Au fost două rapoarte ale Curții de Conturi. Primul a evaluat activitatea ANRM în perioada 2006 - 2010, care a stabilit că, prin neactualizarea prețului de referință în condițiile pieței, a existat o neîncasare din redevențe la nivelul anului 2010 de 2,407 miliarde de lei. Într-un control ulterior, din 2015, Curtea de Conturi a constatat din nou că, din neactualizarea prețului de referință, în perioada 2011-2015 diferența care trebuia încasată a fost de 4,671 miliarde de lei", a arătat reprezentantul ANRM.
El a mai spus că ANRM a contestat aceste rapoarte, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat câștig de cauză Curții de Conturi.
Redevențele ar putea să fie calculate în funcție de prețul gazelor de pe bursa de la Viena
Unsărescu le-a spus asociațiilor patronale din sectorul petrolului și gazelor, prezente la discuții, că ANRM va ține cont de recomandările lor pertinente în stabilirea noului preț de referință a gazelor.
"Statul român are nevoie de parteneri serioși, dar un parteneriat serios presupune condiții corecte pentru ambii parteneri. Este în interesul dumneavoastră ca aceste condiții să fie corecte, să fie premisele unor contracte pe termen lung. Suntem deschiși la toate recomandările care vin din partea dumneavoastră", a mai spus reprezentantul ANRM.
Recent, ANMR a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin pentru modificarea metodologiei de stabilire a prețului de referință la gazele naturale în funcție de care se vor calcula redevențele datorate bugetului statului de către producători, care ține cont de prețul gazelor la bursa din Austria.
Astfel, prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România se stabilește lunar, în funcție de o formulă care include prețul mediu al tranzacțiilor efectuate în luna anterioară perioadei pentru care se calculează prețul de referință la Central European Gas Hub (CEGH) AG, operatorul hub-ului Baumgarten, unde acționar majoritar este compania OMV.
În referatul privind fundamentarea propunerii, reprezentanții ANRM au arătat că, în urma unei decizii a Curții de Conturi, agenția a încheiat un contract de cercetare și consultanță cu Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, pentru cercetări și expertiză tehnică privind stabilirea prețului de referință al gazelor naturale extrase din România.
În martie 2017 a fost constituit un colectiv de lucru, care a propus două variante: varianta I - metoda prețului Platts, respectiv o evaluare pe baza prețului la închidere a unei burse externe afișat de revista Platts și varianta II - metoda prețului la hub, respectiv o evaluare pe baza prețurilor și a volumelor tranzacționate la o bursă externă.
Potrivit Agerpres, în referat se mai arată că, la solicitarea ANRM, a fost elaborată varianta III - metoda prețului ANRE, adică un preț pe baza prețului intern și extern al gazului (după metodele hub sau Platts), stabilind o pondere pentru prețul intern.
"În urma analizei propunerilor/observațiilor din cadrul dezbaterii publice, la solicitarea ANRM, UPG Ploiești a revizuit varianta III și a întocmit varianta IV pentru calculul prețului de referință al gazelor (eliminarea pieței reglementate)", se mai arată în referat.
"Urmare analizei efectuate de către colectivul constituit prin Ordinul președintelui ANRE, conform procesului verbal încheiat în data de 19.12.2017, propune pentru calculul prețului de referință al gazelor naturale din varianta II - metoda prețului la hub - evaluare pe baza prețurilor și a volumelor tranzacționate la o bursă externă, doar calculul unui preț mediu pe baza tranzacționărilor la hub-ul CEGH", mai precizează documentul menționat.
Formula propusă ia în calcul prețul mediul al tranzacțiilor efectuate într-o lună la hub-ul respectiv, exprimat în euro pe MWh, puterea calorifică superioară medie anuală a gazelor naturale din România și rata medie de schimb valutar pentru leu în raport cu euro. În final, prețul de referință al gazelor românești este exprimat în lei pe mia de metri cubi. A
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























