În cadrul experimentelor, nucleele de plumb au fost supuse unor coliziuni la viteze apropiate de cea a luminii, recreând condițiile din primele momente ale Universului. În anumite coliziuni particulare, cunoscute sub numele de disociere electromagnetică, un câmp electromagnetic puternic a stimulat ejectarea a trei protoni din nucleul de plumb, transformându-l astfel în aur. Deși cantitatea de aur produsă este infimă - o trilionime dintr-un gram - această demonstrație experimentală sistematică a fost un pas major în fizica nucleară.
Transformarea a fost realizată în cadrul experimentelor desfășurate cu ajutorul Marelui Accelerator de Hadroni (Large Hadron Collider - LHC), unul dintre cele mai puternice instrumente științifice din lume, informează vineri site-ul zdnet.fr.
Rezultatele experimentului au fost publicate săptămâna trecută într-un articol apărut în revista Physical Review Journals.
Scopul inițial al proiectului a fost acela de a face particulele subatomice să se ciocnească între ele la viteze apropiate de viteza luminii. Ideea era de a recrea condițiile care au existat în Univers imediat după Big Bang. În acest context, cercetătorii au provocat coliziuni între nuclee de plumb în interiorul LHC.
Printr-o coincidență fericită, acele ciocniri au condus la un rezultat neașteptat: transformarea plumbului în aur. Plumbul are, într-adevăr, cu trei protoni mai mult decât aurul. Această diferență a jucat un rol cheie în proces.
\"Transformarea plumbului în aur a fost visul alchimiștilor medievali. Acest vis a fost realizat la LHC\", au scris oamenii de știință de la CERN în articolul lor.
Deși metoda actuală este extrem de ineficientă și costisitoare, iar producția de aur prin această tehnologie nu este viabilă pentru industrie, descoperirea are implicații profunde:
-
Confirmarea posibilității de a modifica elemente chimice prin procese nucleare deschide noi căi pentru cercetări în fizica particulelor și chimia nucleară.
Această tehnologie ar putea evolua, în viitor, spre metode mai eficiente de transmutare a elementelor, cu aplicații în tratarea deșeurilor nucleare sau sinteza unor materiale rare.
Dacă, în viitor, producția de aur prin transmutare nucleară ar deveni fezabilă la scară largă, ar putea destabiliza piețele aurului, afectând industriile care depind de acest metal prețios. Aurul, considerat un refugiu valoric și un standard pentru investiții, și-ar pierde din valoare, ceea ce ar putea schimba fundamental sistemele financiare globale.
Într-un viitor îndepărtat, această descoperire ar putea contribui la dezvoltarea unor tehnologii de producție a materialelor rare, reducând dependența de mineritul tradițional și impactul ecologic al acestuia.
De asemenea, ar putea stimula inovații în domeniul energiei nucleare și al fizicii particulelor, cu beneficii indirecte pentru multiple industrii.
Descoperirea incredibilă în apropiere de România. Are o vechime de 7000 de ani
