Curtea supremă din Rusia a desemnat marţi Regimentul Azov din Ucraina drept grup terorist. Astfel că soldaţii capturaţi pot fi judecaţi în conformitate cu legile stricte antiteroriste şi să fie închişi până la 20 de ani.
Decizia din justiția rusă vine la doar patru zile după ce 40 de prizonieri de război ucraineni din închisoarea Olenivka, din regiunea Donețk, au murit carbonizați în urma bombardamentelor. Ucrainenii i-au acuzat pe ruși că bombardat închisoarea și că au țintit deliberat clădirea în care se aflau mai mulți prizonieri de război ucraineni, majoritatea fiind dintre cei care au rezistat în Azovstal: pușcași marini din Forțele Ucrainene și luptători din regimentul Azov.
După decizia Curții Supreme din Federația Rusă, Regimentul Azov a transmis într-un mesaj că „după execuția publică a prizonierilor de război ai regimentului „Azov” din Olenivka, Rusia caută noi scuze și explicații pentru crimele sale de război”.
‼️Відповідь щодо визнання полку "Азов" "терористичною організацією" в рф
— АЗОВ (@Polk_Azov) August 2, 2022
Після публічної страти військовополонених полку "Азов" у н.п. Оленівка, росія шукає нові приводи і пояснення для своїх воєнних злочинів. Верховний суд росії визнав полк "Азов" "терористичною організацією"👇🏼
„Facem apel la Departamentul de Stat al SUA și organismele autorizate ale altor state care se consideră civilizate să recunoască Federația Rusă ca stat terorist! Rusia a demonstrat acest statut cu acțiunile sale zilnice de mulți ani. Armata și serviciile sale speciale comit crime de război în fiecare zi”, au mai transmis cei din Regimentul Azov, într-un mesaj pe Twitter.
Regimentul Azov, care are rădăcini ultranaţionaliste, a fost una dintre cele mai proeminente formaţiuni militare ucrainene care luptă împotriva Rusiei în estul Ucrainei, relatează Reuters, citată de Mediafax. După ce a început ca o unitate paramilitară care lupta împotriva rebelilor pro-ruşi în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia, regimentul a fost ulterior integrat în garda naţională ucraineană, fiind în prima linie în lupta împotriva invadatorilor ruși de la începerea războiului din Ucraina, pe 24 februarie. Baza regimentului Azov a fost în orașul Mariupol din estul Ucrainei. Astfel că peste 2.000 de luptători din regimentul Azov și pușcași marini din Forțele Armate Ucrainene au apărat orașul-port Mariupol și au rezistat trei luni în uzina Azovstal, devenit simbolul rezistenței ucrainene după invazia Rusiei.
Rusia a citat în mod regulat Azov în sprijinul afirmaţiei sale potrivit căreia Ucraina este controlată de "fascişti". Motivul enunțat de Vladimr Putin pentru invadarea Ucrainei a fost denazificarea și demilitarizarea, într-un discurs halucinant susținut pe 24 februarie chiar înainte de momentul lansării invaziei și începerii bombardamentelor asupra Ucrainei.
Presa rusă i-a comparat pe luptătorii Azov cu naziştii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a căror înfrângere de către Uniunea Sovietică rămâne o parte esenţială a identităţii naţionale ruseşti.
Mulţi dintre membrii regimentului au fost capturaţi de forţele ruseşti atunci când oraşul a căzut în luna mai, după blocada de trei luni și după ce numărul locuitorilor care ar fi murit uciși de invadatori se ridică la cel puțin 20.000, potrivit bilanțurilor oficiale anunțate de partea ucraineană.
Oficialii proruși din Republica Populară Doneţk, entitatea susţinută de Rusia care revendică Mariupol ca parte a teritoriului său, au declarat în luna mai că luptătorii Regimentului Azov capturaţi ar putea fi condamnaţi la pedeapsa cu moartea în conformitate cu legile republicii autoproclamate.
Săptămâna trecută, ambasada Rusiei la Londra a și lansat un mesaj despre soarta celor din batalionul Azov. Aceștia au transmis într-o postare pe Twitter că personalul Azov captiv ar trebui spânzurat şi că "merită o moarte umilitoare", mai relatează Reuters.
