O frecvență cardiacă ridicată în starea de repaus și valori mari ale tensiunii arteriale în perioada tinereții sunt semnele unui risc crescut pentru tulburări de anxietate, schizofrenie și tulburare obsesiv-compulsiva.
Sunt concluziile unui studiu amplu dat publicității zilele trecute de Universitatea din Helsinki si Institutul Karolinska din Stockholm.
Este prima cercetare care a urmărit să investigheze posibilele legături dintre iregularitățile în funcționarea sistemului nervos și tulburările de ritm cardiac și debutul bolilor psihice, a fost făcută pe mai mult de un milion de persoane și a stârnit mare vâlvă în lumea medicală.
Este cunoscuit faptul că ritmul cardiac si valorile tensiunii sunt reglate de sistemul nervos vegetativ, cel care controleaza functiile de baza ale organismului.
Primii monitorizați au fost recruții pentru armata suedeză, a căror stare de sănătate a fost urmărita pe parcursul a 32 de ani, iar rezultatele sunt surprinzătoare: bărbații care în tinerețe, în stare de repaus, aveau pulsul de peste 82 de bătăi pe minut au fost diagnosticați cu tulburare obsesiv-compulsiva în proporție de 69 la sută, față de cei a căror frecvență cardiacă a fost mai mică de 62 bătăi pe minut.
Totodată, riscul de schizofrenie a crescut cu 21%, și cu 18% mai mare a fost probabilitatea de a suferi de tulburări de anxietate. Cercetătorii au luat în considerare mai mulți factori care ar fi putut contribui la conexiunea dintre tulburările psihiatrice și ritmul cardiac și tensiune: indicele de masă cosporală, statutul socio-economic, origine etnica, capacitatea cognitiva, precum și aptitudinile fizice, măsurate printr-un test de efort. Oamenii de știință au concluzionat însă că toți acești factori nu au contribuit semnificativ la corelația dintre tulburările psihice și pulsul și tensiunea ridicate.
Foarte interesant mai este că mulți dintre bărbații cu puls scăzut în tinerețe au recurs ulterior la abuz de stupefiante sau au săvârșit infracțiuni cu violență, chiar crime. Studiul suedez va fi urmat de altul, la fel de amplu, deoarece acum trebuie descoperite mecanismele biochimice care stau la baza conexiunii dintre bolile cardiovasculare și afecțiunile psihiatrice.
Totuși, nu vă culcați pe-o ureche. Omul, după cum o spunem foarte des, funcționează pe bază de comportament învățat, deci voința joacă un rol primordial. Sau pe românește, destinul și-l face omul!
