Prună: Reducerea pedepselor pentru condițiile improprii din închisori nu e o grațiere mascată

Sindicaliștii din sistemul penitenciar spun însă că deținuții vor fi eliberați înainte de termen cu până la 156 de zile, că nu este firesc ca un deținut periculos să plece mai repede acasă, unde poată să ia legătura cu victima sa și, mai mult, că vor exista “profitori” și se va ajunge la situația unui “traseism” între penitenciare al deținuților care vor vrea condițiile pentru obținerea acestor zile de câștig, scrie News.ro.

Președinte Sindicatului “Omnia” din Administrația Națională a Penitenciarelor, Sorin Dumitrașcu, i-a spus ministrului Justiției că această dezbatere a fost organizată pentru a prezenta principalele probleme ale proiectului de reducere a pedepselor în compensație pentru condițiile de detenție improprii, despre care sindicaliștii cred că este un act de grațiere colectivă mascată.

“Orice act normativ care se referă la punerea masivă în libertate înainte de termen este un act de grațiere mascată. Astfel de acte au efecte negative. Într-un an, după așa-zisa degajare a penitenciarelor, deținuții se vor întoarce acolo. Așa este. Experiența ne învață că plusul pentru penitenciare nu se va resimți. În următorii ani, criminalitatea crește și în anii următori ajung mai mulți deținuți în penitenciare. Dacă guvernul vrea să-și asume o amnistie sau grațiere colectivă, guvernul trebuie să motiveze corespunzător și să o facă, nu să vină cu astfel de proiecte”, a spus Dumitrașcu, la dezbaterea proiectului de modificare a legii privind executarea pedepselor.

El a adăugat că deținuții vor fi eliberați înainte de termen cu până la 156 de zile, asta pentru că statul român nu poate îmbunătăți condiții de detenție.

Liderul sindical a arătat că raportarea la suprafața totală a camerei de detenție pe care proiectul o propune ca și referință în calcularea suprafeței disponibile pentru fiecare deținut este eronată, CEDO făcând în permanență referire la „floor space” – “spațiu util pe podea”. El a precizat că standardul internațional la acest moment este de patru metri pătrați, iar în proiectul de lege se  prevede un spațiu de trei metri pătrați, ceea ce înseamnă că, în acest fel, România nu scapă de procesele la CEDO pentru condițiile din penitenciare.

Sindicaliștii reclamă și faptul că Ministerul Justiției nu prezintă o justificare pentru acordarea beneficiului de trei zile considerate executate la fiecare lună în detenție în condiții improprii și susțin că, în lipsa unor investiții, aceste zile nu vor face condițiile de detenție mai bune.

Ministrul Raluca Prună le-a spus sindicaliștilor că îi invite să trimită la Ministerul Justiției aceste aspecte, de care se va ține cont în redactarea proiectului final.

În ce privește acuzația că proiectul de modificare a legii privind executarea pedepselor ar reprezenta o grațiere mascată, Raluca Prună a spus: “Nu am fost un ministru deloc timid și am spus cu claritate că nu voi dispune o lege a grațierii. Nu asta este soluția. Noi mergem în logica articolului 96, în care zilele pentru lucrări științifice nu reprezintă o grațiere mascată”.

Legat de faptul că ar trebui să existe un tratament diferențiat în funcție de durata de detenție și natura infracțiunii, ministrul Justiției le-a spus sindicaliștilor că inițiatorii proiectului au făcut o legătură între acest beneficiu acordat pentru condițiile improprii din penitenciar și momentul la care se ajunge la liberare condiționată.

Ministrul a mai spus că nu a fost făcut un studiu de impact foarte elaborat în acest sens pentru că nu au fost găsite la multe legi de această natură astfel de studii.

“Consider că am propus un număr de zile rezonabil. (…) Dreptul acesta este pentru toată lumea, nu doar pentru corupți sau doar hoți, sau doar violatori. Avem și corupți printre cei care vor beneficia. (…) Codul penal prevede clar confiscarea extinsă, dacă ne punem problema că aceștia rămân cu banii după executarea pedepsei”, a explicat Rauca Prună.

Ministrul Justiției a mai spus că a cerut să i se spună cât durează construcția unui penitenciar, iar răspunsul a fost că durata este de cinci ani “dacă totul merge șnur”. Raluca Prună a adăugat că, pe de altă parte, intenția nu este “să umplem țara de penitenciare”.

Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică, în 3 noiembrie, proiectul de modificare și completare a legii privind executarea pedepselor privative de libertate prin care se încearcă stabilirea unor măsuri reparatorii pentru deținuții cazați în condiții improprii, aceștia urmând să beneficieze de o reducere a pedepsei cu trei zile pentru fiecare 30 de zile executate.

Potrivit proiectului de lege de modificare și completare a Legii 254/ 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, acordarea compensării urmează să fie operată din oficiu și să nu mai fie condiționată de formularea unei cereri de către persoana deținută.

Această compensare se realizează în procedura liberării condiționate, toate condițiile pentru acordarea acesteia urmând a fi examinate de comisia de liberare condiționată din cadrul penitenciarului și de către instanță, se mai arată în proiect.

În 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre semi-pilot împotriva României din cauza supraaglomerării și a condițiilor necorespunzătoare de detenție. CEDO a stabilit că acestea reprezintă probleme structurale ale sistemului penitenciar din România.