Proiectul celor doi șefi PSD-ALDE prevede că persoanele vătămate au posibilitatea, în termen de 6 luni, să se adreseze instanțelor pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale si repararea prejudiciului suferit.

Pe 30 ianuarie, Curtea Constituțională a admis obiecţiile președintelui Kaus Iohannis, ale PNL-USR şi ale instanţei supreme cu privire la neconstituţionalitatea unor aspecte cuprinse în Legea depusă de Tăriceanu și Dragnea privind declasificarea unor documente, şi anume desecretizarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI.

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, cu unanimitate de voturi, că decizia privind declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 trebuia să fie făcută nu printr-un proiect de lege adoptat de către Parlament, ci printr-o hotărâre a Guvernului.

Proiectul de lege privind declasificarea unor documente, iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea şi Mircea Drăghici,prevede posibilitatea persoanelor care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

De asemenea, actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii, toate aceste documente „sunt declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură", şi „încetează efectele juridice ale documentelor" amintite. În plus, toate informaţiile cuprinse în aceste documente dobândesc, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, caracter de informaţii de interes public.

ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu Legea privind desecretizarea protocoalelor cu SRI