Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR) face un apel prim-ministrului României, domnul Florin-Vasile Cîțu, în dubla sa calitate, inclusiv cea de ministru interimar al Finanțelor, ca rectificarea bugetară anunțată nu trebuie să afecteze cheltuielile pentru finanţarea susţinerii sistemului de protecţie a copilului, a centrelor de asistenţă socială, a persoanelor cu handicap și vârstnicilor în condițiile în care, la acest moment, consiliile județene se află într-un impas financiar îngrijorător în ceea ce priveşte asigurarea acestor cheltuieli.
De asemenea, UNCJR mai atenționează şi cu privire la finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale, mai ales a celor finanțate din fonduri europene a căror cofinanțare trebuie susținută și care au ca termen de finalizare sfârşitul anului 2022, a lucrărilor de întreținere a drumurilor în vederea pregătirii sezonului de iarnă, dar şi a altor cheltuieli, precum cele pentru situațiile de urgență, arieratele spitalelor, activitățile de tineret şi sport ş.a. Este vorba despre acele activități finanțate, potrivit legislației, prin bugetul consiliilor județene care au drept sursă de finanțare sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru cheltuielile descentralizate de la nivelul județelor.
Protecția socială, in impas financiar îngrijorător
În urma centralizării situației din toate județele, realizată de UNCJR, reiese necesitatea alocării urgente de fonduri de la bugetul de stat, consiliile județene aflându-se într-un impas financiar îngrijorător în ceea ce privește finanţarea sistemului de protecţie a copilului, a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap și vârstnicilor. Fonduri suplimentare sunt necesare deoarece standardele de cost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, în baza cărora s-a întocmit bugetul pe anul 2021 nu cuprind mai multe cheltuieli, printre care materialele igienico-sanitare și de protecție achiziționate în perioada pandemiei, cheltuiala de personal și de funcționare pentru mai multe compartimente/servicii ce își desfășoară activitatea pentru copiii aflați în comunitate, în centre sau pentru asistenții maternali profesioniști (compartimentul de adopții, compartimentul de prevenire a violenței în familie, serviciul de evaluare complexă a copilului, cel de prevenție, de intervenții în situații speciale, telefonul copilului etc.), cheltuielile cu indemnizația la ieșirea din sistemul de protecție, conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, nivelul prețurilor de achiziție publică pentru echiparea copiilor îmbrăcăminte şi încălțăminte (pentru toate anotimpurile) fac imposibilă încadrarea în limitele minime reglementate de H.G. 904/2014.
Județele au nevoie de suplimentări de finanțare de 1,3 miliarde de lei
În urma analizei bugetului de stat pe anul 2021, faţă de sumele alocate la nivelul județelor la începutul anului, se identifică un necesar de suplimentat de 1.280.257.260 de lei, astfel: pentru susținerea sistemului de protecție a copilului 667.146.460 de lei; pentru susținerea centrelor de asistență socială a persoanelor cu handicap 522.440.570 de lei, iar, pentru susținerea căminelor pentru persoane vârstnice, 90.670.230 de lei.
În ceea ce privește finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale este necesară, printre altele, asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri europene pentru drumuri aflate în implementare, ținând cont ca acestea trebuie finalizate până la finele anului 2022, asigurarea sumelor necesare pentru plata ajustărilor de preț aferente contractelor încheiate pentru investitii și reabilitări de drumuri județene și finanțarea activităților de întreținere și de iarnă.
Pentru echilibrarea bugetelor locale mai este necesară, printre altele, asigurarea cofinanțării și cheltuielilor neeligibile pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă, a fondurilor pentru situațiile de urgență, arieratele spitalelor, activitățile de tineret şi sport și cheltuielile curente cu instituțiile subordonate de cultură și a regiilor autonome aeroportuare.
Trebuie ținut cont că veniturile proprii ale județelor sunt limitate şi că, prin diferite acte normative, au crescut competențele de finanțare, fără asigurarea fondurilor financiare necesare, reducerea, conform Legii nr. 15/2021 a bugetului de stat pe anul 2021, a cotelor din impozitul pe venit ce revin bugetelor locale județene, precum şi modalitatea de repartizare a sumelor pentru echilibrare în anul în curs, conform Legii nr. 15/2021 a bugetului de stat pe anul 2021, care a ținut cont de un singur criteriu de repartizare, şi anume populația județului/unității administrativ teritoriale, pentru asigurarea surselor de finanțare pentru toate activitățile, în special, investițiile care sunt în competența județelor.
„Facem apel la domnul prim-ministru Florin Cîțu să susțină fără echivoc activitatea consiliilor județene prin alocarea finanțărilor absolut necesare îndeplinirii atribuțiilor legal prevăzute în conformitate cu principiul bunei guvernări și cu respectarea art. 9 al Cartei Europene a Autonomiei Locale, ratificată de România, care prevede că «în cadrul politicilor economice naționale, autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii suficiente» și că «resursele financiare ale autorităților administrației publice locale trebuie să fie proporționale cu competențele prevăzute de Constituție sau de lege». Sperăm să găsim în continuare în actuala echipă a Guvernului României un partener pentru corectarea lipsei de prevedere a unor cheltuieli în bugetul pe anul 2021 pentru sistemul de protecţie a copilului, a persoanelor cu handicap şi vârstinicilor, dar şi a celorlalte finanțări absolut necesare la nivelul județelor. Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România își manifestă deplina disponibilitate de a lucra alături de Guvern pentru ieșirea din impasul financiar îngrijorător care amenință buna funcționare a serviciilor publice locale”, a declarat Adrian-Ioan Veștea, președinte UNCJR și președinte CJ Brașov.
Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), înființată în 1993, este o organizaţie neguvernamentală, fără scop lucrativ, care reuneşte, pe baza liberului consimţământ, toate consiliile judeţene din România, ca autorităţi ale administraţiei publice locale. UNCJR este constituită conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. UNCJR are, printre altele, scopul de a promova dezvoltarea economico-socială durabilă şi sustenabilă a unităţilor administrativ teritoriale, creşterea autonomiei locale conform principiilor Cartei Europene a Autonomiei Locale, accelerarea procesului de descentralizare şi dezvoltarea dialogului social şi a parteneriatului cu autorităţile administraţiei publice centrale şi cu celelalte structuri asociative ale organelor administraţiei publice locale existente în România. Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România este membră a Comitetului European al Regiunilor și a Congresului Autorităților Locale şi Regionale al Consiliului Europei.
