Președintele Consiuliului Fiscal: „Riscurile sunt în sus pentru inflația pe acest an”

"Noi credem că riscurile sunt în sus pentru inflația pe acest an. Riscurile sunt în sus, întrucât situația este foarte, foarte tumultoasă în Europa și știrile care vin nu sunt liniștitoare. (...) Revenirea economică este însoțită de un puseu inflaționist care nu este clar cât va dura, cât de persistent va fi acesta, deoarece există perturbări ale lanțurilor de producție, există o criză a aprovizionării cu energie care se simte foarte dureros și în economia noastră, întrucât șocul extern a fost cumulat cu rolul de reglementare a pieței interne care are un efect cumulat păgubitor pentru numeroase afaceri, pentru cetățeni, mai ales pentru cei cu veniturile modeste. De aceea vedem și la nivelul Uniunii Europene o încercare febrilă de a se pune la punct niște măsuri comune pentru Uniunea Europeană care să ne ajute să trecem această iarnă. Am și spus că trebuie să câștigăm timp. Aceasta este marea deviză în lunile care vin, să câștigăm timp, astfel încât în Europa în general, în România, să avem stocuri mai mari, să avem rezerve, să vedem de ce resurse putem beneficia, astfel încât să rezistăm mai bine, întrucât nevoia de a combate impactul negativ al schimbărilor climatice obligă la o modificare radicală în modul în care ne aprovizionăm cu energie, care sunt resursele pe care le consumăm - și aceasta implică o schimbare în prețurile relative, deci va fi și un șoc pe termen lung care se va simți mai acut, mai ales în țările din Uniune unde cetățenii au venituri modeste", a menționat Daniel Dăianu, în cadrul evenimentului "România Economic Forum".

Șeful Consiliului Fiscal a afirmat că în acest an "vom putea să înregistrăm o turație a economiei care să însemne la finalul anului față de cel trecut o creștere a PIB-ului în jur de 7%".

"În ceea ce privește revenirea economică, ea are loc și a luat ochii în ceea ce privește cifrele și în România. Noi considerăm, la Consiliul Fiscal, că în acest an vom putea să înregistrăm o turație a economiei care să însemne la finalul anului față de cel trecut o creștere a PIB-ului în jur de 7%, însă va fi o revenire inegală, cu multă suferință - în continuare statul va fi obligat să sprijine, nu la aceeași dimensiune ca în 2020, în anul în care care mediul de afaceri, viețile oamenilor în general au fost marcate de lockdown însă va exista sprijin și în acest an", a subliniat Daniel Dăianu.

Potrivit acestuia, avem bănci bine capitalizate, bănci care sunt robuste.

"Este drept că vom avea și credite neperformante, vom avea și aici o curbă în creștere, ceea ce nu ar fi paradoxal în condițiile revenirii economice, dacă ne gândim la faptul că există încă multă suferință în economie - și sectoare foarte inegal afectate", a adăugat șeful Consiliului Fiscal.

În opinia sa, problema României din punct de vedere al sustenabilității finanțelor publice nu era de stoc, ci de flux, adică "aveam un deficit structural ante-pandemie cel mai înalt din Uniunea Europeană - aveam și un deficit primar al bugetului public, deci cel consemnat înainte de serviciul datoriei publice, dintre cele mai înalte, dacă nu cel mai mare din Uniunea Europeană".

"Această situație a și împiedicat intervenția publică în economie de sprijin. Era firesc să căutăm să fim prudenți chiar în condițiile pandemiei, însă dacă nu vom fi atenți și nu vom realiza această consolidare bugetară, fie că se va realiza în patru ani, fie că se va realiza în mai mulți ani, nu vom reuși să stabilizăm datoria publică, vom rămâne pe o traiectorie foarte periculoasă", a mai spus Daniel Dăianu.

Acesta a subliniat că "există un exces de cerere".

"Pare surprinzător ceea ce spun acum, dar din punct de vedere macroeconomic există așa ceva, ceea ce se manifestă și în creșterea deficitului de cont curent. Dacă nu facem corecția macroeconomică în următorii ani, așa cum se cuvine, cu un anume pas, fie că o realizăm în patru ani, fie că o realizăm pe o perioadă mai îndelungată, nu vom reuși să stabilizăm datoria publică - noi considerăm că și dacă am face-o în șase ani această corecție se ajunge la un deficit de 3% din Produsul Intern Brut, la orizontul anului 2025-2026. De dorit ar fi s-o facem până în 2024, dar dacă am face-o în șase ani, cu un pas de corecție în medie de 1% din PIB pe an, am stabiliza la 60% datoria publică în raport cu PIB-ul", a susținut el.

În opinia sa, o corecție nu se poate face brutal, astfel încât "să strice foarte mult și mediului de afaceri, economiei și societății în ansamblu", scrie Agerpres.

"Ea trebuie să fie făcută în mod gradual. Această corecție înseamnă totuși un impuls fiscal redus, dimpotrivă va trebui corecția în sine a bugetului, înseamnă totuși o reducere a intervenției statului în economie, așa cum s-a văzut în anul de pandemie. De altfel, noi anticipăm o reducere a creșterii economice a României începând cu 2022 și este firesc. Rebound-ul este puternic al economiei, însă această reducere în anii ce vin este de așteptat și va ilustra dificultățile realizării unui deficit bugetar în jur de 3% până în 2024", a mai spus șeful Consiliului Fiscal.

Banca Națională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și la 3,4% pentru sfârșitul anului viitor. Față de prognoza anterioară, estimarea pentru finalul acestui an este în creștere cu 1,5 puncte procentuale, iar cea pentru finalul anului mai mare cu 0,4 puncte procentuale.