Presa străină: Pasul înapoi al Guvernului nu calmează furia în România

”Noi nu credem”, declara duminică Florian, un electrician în vârstă de 40 de ani, distribuind gratuit covrigi în Piața Victoriei unde, dă el asigurări, manifestația ”va bate recorduri”, relatează AFP într-un reportaj la București., preluat de News.ro.

Un simbol al acestei hotărâri, Radu, în vârstă de 27 de ani, a renunțat la cei 100 de kilometri pe care-i face duminica pe bicicletă, pentru a protesta nemișcat, pe bicicletă, duminică dimineața, în fața sediului Guvernului.

Împreună cu alți doi prieteni bicicliști, el și-a pus bicicleta pe un suport și pedalează în gol.

După promisiuni, fapte - românii care au manifestat în masă în apărarea justiției anticorupție dau asigurări că rămân mobilizați în fața Guvernului, care s-a angajat să abroge duminică ordonanța de urgență care se află la originea mișcării de contestare.

Noi manifestații sunt prevăzute în toată țara, cu scopul de a menține presiunea asupra Guvernului social-democrat, care a anunțat sâmbătă că renunță la proiectul de ordonanță care slăbește justiția anticorupție.

"Vom încerca să pedalăm atât cât putem, până când vin toți ceilalți", spune biciclistul.

Executivul urma să se reunească după-amiaza, potrivit premierului Soron Grindeanu, pentru a aborga textul adoptat marți fără să fie trecut prin Parlament.

"Există în continuare atât de multă corupție în Guvern, în Senat, peste tot. Nu mai putem (...), vrem lideri competenți, care să guverneze pentru popor, nu pentru ei și conturile lor la bancă", se indignează Florian.

Acest sentiment de nemulțumire a provocat, de șase zile, manifestații zilnice de 200.000 până la 300.000 de oameni în toată țara, un record de la căderea comunismului în această țară cu 20 de milioane de locuitori care a traversat numeroase perioade de instabilitate politică în ultimele decenii.

"DOAR VORBE"

Premierul, în funcție de o lună, și-a justificat revenirea asupra poziției spunând că nu vrea să "împartă România" prin această reformă penală care viza reducerea sensibilă a pedepselor pentru abuz de putere și introducerea unui prag minim al prejudiciului în valoare de 200.000 de lei (44.000 de euro).

Strigăte de victorie au salutat acest anunț sâmbătă seara, în mulțimea adunată la București în fața sediului Guvernului, epicentrul contestării, dar și în numeroase orașe din provincie, însumând potrivit presei aproximativ 300.000 de manifestanți.

"Sunt doar vorbe, trebuie să le vedem în practică", declara cu neîncredere Aura Oprea, o șefă de întreprindere, în contextul în care mulți protestatari cer de asemenea demisia Guvernului, format în urma alegerilor legislative din decembrie.

Premierul a reafirmat că motivația Guvernului a fost să pună Codul Penal în acod cu Constituția. Executivul spunea, de asemenea, că vrea să deblocheze închisorile.

Un nou proiect de lege urmează să fie redactat, iar de această dată supus Parlamentului, a promis Grindeanu. El nu va introduce pragul de 200.000 de lei prejudiciu în cazul abuzurilor de putere, a precizat premierul.

Acest text alimenta temeri că s-ar fi făcut pași înapoi în lupta împotriva corupției, în contextul în care, la presiunea UE și unor magistrați foarte ofensivi, sute de dosare au fost instruite în ultimii ani în România, marcând un punct de cotitură pentru justiția din această țară.

Guvernul a fost criticat că a vrut să-l pună la adăpost de justiție pe șeful Partidului Social Democrat (PSD) Liviu Dragnea, vizat în prezent de un proces într-un caz de angajări fictive. Comisia Europeană (CE) și Departamentul de Stat american și-au exprimat îngrijorarea.

Dragnea, care a fost condamnat deja la doi ani de închisoare cu suspendare în alt dosar, s-a apărat că ar fi unul dintre beneficiarii ordonanței și a denunțat o campanie de dezinformare.

Guvernul a transmis, de altfel, săptămâna aceasta, în Parlament, un proiect de lege, și el criticat, vizând grațierea a 2.500 de deținuți, dintre care unii ar putea să fie aleși condamnați.

Îndepărtat de la putere, la sfârșitul lui 2015, prin manifestații împotriva corupției, PSD se bucură de o bază electorală solidă în mediul rural și al persoanelor defavorizate, care l-au plebiscitat din nou, în alegerile legislative din decembrie, pe fondul unor promisiuni cu privire la creșterea ajutoarelor sociale.