O echipă de cercetători din cadrul Massachusetts Institute of Technology, SUA, a reușit să elimine simptomele asociate cu autismul la șoareci. Rezultatul a fost obținut prin modificarea comportamentului genei Shank 3, informează Descoperă.
Efectul a fost obținut prin declanșarea unei gene din ADN-ul rozătoarelor și se speră că același efect ar putea fi obținut și în cazul în care tratamentul ar fi aplicat pe subiecți umani.
Oamenii de știință americani au creat în laborator un șoarece lipsit de activitatea genei Shank 3, despre care se știe că nu apare în structura genetică a 1% dintre persoanele diagnosticate cu autism. Specialiștii au arătat că în momentul în care gena este repusă în funcțiune, cea mai mare parte dintre simptomele asociate cu autismul dispar. Experimentul realizat în cadrul MIT este cu atât mai important cu cât tehnica nou-inventată a putut fi folosită cu succes indiferent de vârsta subiecților, informează Descoperă.
Shank 3 este proteina care circulă prin intermediul sinapselor, asigurând buna comunicare dintre neuroni. În momentul în care cercetătorii au creat șoarecele fără această genă, ei și-au dat seama că celulele nervoase ale rozătoarei nu se dezvoltau în mod normal. Procesul avea loc îndeosebi în zona cunoscută sub denumirea de "striatum", responsabilă pentru declanșarea reflexelor la nivelul întregului organism.
Șoarecii folosiți în cadrul experimentului prezentau simptome asociate cu autismul, precum starea de anxietate, repetarea compulsivă a sarcinilor sau retragerea socială. Atunci când au declanșat activitatea genei, cercetătorii americani au aflat că unele dintre aceste caracteristici au fost eliminate, dat fiind faptul că subiecții au început să interacționeze între ei. Acest rezultat a fost obținut după ce rozătoarelor le-a fost administrată o substanță folosită în mod normal pentru tratarea cancerului la sân, Tamoxifen.
Metoda folosită în cazul tratării șoarecilor va trebui îmbunătățită foarte mult, înainte de a fi aplicată în cazul subiecților umani. În momentul de față, se cunoaște faptul că multe dintre fazele acestei stări patologice sunt similare atât la rozătoare, cât și la oameni. Prin urmare, oamenii de știință speră ca procedeul pe care l-au dezvoltat să poată fi folosit într-un viitor cât mai apropiat și pentru tratarea pacienților care prezintă simptome asociate cu autismul.
Sursa: Descoperă
