Prejudiciu de peste 500 de milioane de lei la bugetele primăriilor din țară. Ce oraș e "campion"

Potrivit raportului contului de execuție a bugetelor locale pe anul 2014 al Curții de Conturi, prezentat în luna noiembrie, cele mai semnificative abateri cauzatoare de prejudicii sunt cele legate de nerespectarea prevederilor legale în angajarea, lichidarea și plata cheltuielilor.

”Abaterile de la legalitate și regularitate constatate au dus la prejudicierea bugetelor entităților verificate cu suma de 524,4 milioane lei. Cele mai semnificative abateri cauzatoare de prejudicii sunt cele legate de nerespectarea prevederilor legale în angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, precum și utilizarea nelegală a fondurilor de la buget”, se arată în raport.

Astfel, pe primul loc la nivel național la capitolul prejudicii se află municipiul București, cu 137,9 milioane de lei, urmat de județul Constanța, cu 47,6 milioane de lei și județul Timiș, cu 40,7 milioane de lei, cel mai mic prejudiciu fiind produs în județul Vaslui - 1,2 milioane de lei.

Reprezentanții Curții de Conturi au subliniat că prejudiciile înregistrate au fost cauzate și de o interpretare și aplicare eronată a legislației în domeniul salarizării personalului din administrația publică locală.

”S-a perpetuat acordarea de sporuri sau drepturi bănești către personalul din administrația publică locală, în baza contractelor/ acordurilor colective de muncă sau a dispozițiilor/ deciziilor conducătorilor instituțiilor, cu nerespectarea regulilor și principiilor stabilite prin legile-cadru care au instituit un nou sistem de salarizare, cu norme juridice noi și fără să se aibă în vedere că toate actele juridice emise în baza legislației anterioare care nu își mai regăsesc temei în noua legislație nu se mai aplică”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

În acest context, s-a consemnat efectuarea de plăți nelegale prin acordarea de spor de fidelitate și loialitate, spor de confidențialitate, spor pentru condiții vătămătoare, drepturi speciale pentru
menținerea sănătății și securității muncii, indemnizație de dispozitiv, suplimente salariale.

O altă cauză a prejudiciilor este cea legată de existența unui management defectuos cu privire la eficiența și eficacitatea cheltuielilor de funcționare și întreținere a instituțiilor publice locale,
determinate de nerespectarea prevederilor legale referitoare la consumul de carburanți, materiale de întreținere, asigurări auto, parc auto.

”S-a constatat efectuarea de cheltuieli de protocol care nu se încadrează în baremurile legale, decontarea cheltuielilor efectuate fără prezentarea documentelor justificative privind transportul, cazarea, precum și alte cheltuieli (taxa viză, transport în interiorul localității, comisioane de schimb valutar, asigurări medicale), efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație (bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită) sau pe baza unor tarife neaprobate și neavizate, încheierea unor contracte de consultanță și asistență juridică cu cabinete de avocatură, în condițiile în care entitățile au organizate în structura proprie compartimente juridice”, se subliniază în raportul Curții de Conturi.

De asemenea, inspectorii Curții de Conturi au constatat nerespectarea prevederilor legale privind achizițiile publice de servicii și lucrări de investiții, cu consecințe negative pe linia asigurării eficienței, economicității și eficacității achizițiilor efectuate, neasigurarea unor politici concurențiale de achiziție, care să permită obținerea unui preț la nivelul celui uzual practicat pe piață.

În cadrul abaterilor constatate, faptele cele mai frecvente se referă la neîntocmirea programului anual al achizițiilor publice în structura reglementată, alegerea eronată a procedurii de atribuire a contractelor de achiziții publice de bunuri și lucrări, stabilirea incorectă a regulilor de estimare a contractelor de achiziție publică, în scopul divizării contractelor în două sau mai multe contracte de valoare mai mică pentru încadrarea în pragul valoric de 15.000 euro pentru achiziție directă, nerespectarea regulilor de estimare a valorii contractelor și de selectare a procedurii de atribuire a contractului de achiziție, subcontractarea integrală a unor lucrări de investiții în condițiile în care oferta nu a fost însoțită de lista subcontractanților, modificarea prevederilor inițiale ale contractului de achiziție publică fără a respecta prevederile legale (extinderea termenului prevăzut în contract), modificarea specificațiilor tehnico-economice după atribuirea contractului, acceptarea creșterilor de preț nu în funcție de inflație, ci pe baza unei documentații depuse de constructor, majorarea nejustificată a valorii contractului de lucrări prin încheierea de acte adiționale pentru lucrări suplimentare apărute pe parcurs, stabilite peste cantitățile necesare executării obiectivului.

”Prejudiciile create prin plățile nelegale efectuate pentru lucrări de investiții și reparații curente sunt datorate superficialității în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor de serviciu, activității deficitare a diriginților de șantier, angajați de către ordonatorii de credite pentru supravegherea și avizarea realității executării lucrărilor conform proiectelor, dar și lipsei de control din partea autorităților contractante asupra activității acestora. Entitățile verificate acceptă cu ușurință efectuarea unor lucrări suplimentare, fără o documentare prealabilă și cu atragerea răspunderii, neasigurarea unor politici concurențiale de achiziție, care să permită obținerea unui preț la nivelul celui uzual practicat pe piață”, se menționează în raport.

Cele mai multe abateri generatoare de prejudicii constatate cu ocazia acțiunilor Curții de Conturi au reliefat, printre altele, plata unor servicii neexecutate de antreprenori, dar facturate și plătite, acceptarea la plată a unor situații de lucrări care conțin cantități mai mari decât cele efectiv executate la anumite articole de cheltuieli, a unor materiale care au prețuri cu mult peste prețul pieței, acceptarea pentru decontare a unor documente care nu conțin informațiile necesare pentru a certifica realitatea sumelor solicitate, decontarea de mai multe ori a unor servicii, acestea fiind cuprinse în situații de lucrări succesive, achiziționarea de materiale, date ulterior în custodie executanților, dar care nu s-au mai regăsit în lucrările executate.