Într-o Americă zdruncinată de victoria lui Donald Trump și de protestele care i-au urmat, profesorul Kemal H. Karpat (92 ani), politolog originar din Dobrogea, care a fost consultant în trei foste administrații de la Casa Albă, păstrează o viziune de ansamblu asupra rezultatului neașteptat al republicanului în cursa prezidențială.
Originar din Dobrogea, profesorul Kemal H. Karpat (92 ani), care trăiește în Statele Unite ale Americii, decodifică ce a însemnat votul american și la ce trebuie să se aștepte lumea de acum încolo.
„Într-un fel, alegerile au fost o surpriză: toți se așteptau ca Hillary Clinton să câștige. Însă nu au calculat bine. America a dorit o schimbare adâncă a sistemului care a stat pe picioare de 50-60 ani, acel stabiliment de la Washington care este un stat în stat. În loc să fie un câștig pentru Trump sau o pierdere pentru Clinton, votul a fost o demonstrație a publicului pentru un nou sistem. Vocea poporului a vrut să fie auzită mai bine la Washington, pentru a debloca tot felul de piedici în calea democrației: cum ar fi regulamente care au încetinit dezvoltarea economică, deși de 6-7 ani s-au dezvoltat în America 11 milioane servicii noi – deci țara s-a dezvoltat destul de bine. Dar n-a ajuns la nivelul dorit de populație. America este capabilă să aibă o creștere economică mai mare, de 3-4%", afirmă profesorul Karpat, potrivit Adevarul.ro.
„Schimbările vor fi făcute cu moderație"
Istoricul spune că alegerile trebuie văzute nu doar dintr-o prismă îngustă a democrației formale, ci din perspectiva dorinței poporului pentru o schimbare mai profundă a sistemului dominant din Washington DC.
„Mulți care de obicei votează pentru democrație, cum sunt statele Pennsylvania, Ohio, Carolina de Nord, state-cheie care asigură victoria, au votat pentru republicani – a fost ceva pe neașteptate! Până și așa-numitele minorități - cum ar fi americanii din Sud, latino-americanii - au votat pentru Trump, deși majoritatea a ținut cu Hillary. Pe de altă parte, e cert: Trump a vorbit cu curaj și deschis că face asta și face ailaltă. Dar deja sunt semnale care arată că ceea ce a promis el în campanie nu o să se îndeplinească pe deplin. Deja în discursul lui sunt semne de schimbare", a constatat Karpat.
În ceea ce privește schimbarea promisă, politologul merge pe moderație, făcând diferență între discursul de campanie electorală și realitatea administrativă.
„Vor fi luate probabil unele măsuri în privința minorităților, dar nu se știe până unde or să meargă. Probabil vor fi aplicate cu moderare, fie privind musulmanii, fie privind zidul de la granița cu Mexicul. Unele poziții au fost promise unor oameni care n-au nimic de-a face sau prea puțin cu vechea structură de la Washington DC. Este foarte important cine va fi ministrul Afacerilor Externe. Sunt vreo 3-4 candidați, iar ultimul care s-a anunțat, Mitt Romney, fostul candidat al republicanilor de acum 4 ani, mi se pare și cel mai eligibil. Are statura intelectuală și socială pe care alții nu o au. Or să fie deci schimbări, dar nu radicale, nu așa cum s-a anunțat în campania electorală. Donald Trump nu are o linie precisă de gândire, e oarecum imprevizibil în gândire și decizii, deci poate furniza surprize. Dar democrația americană are la îndemâna multe măsuri cu care poate să limiteze puterea președintelui - cum ar fi Congresul sau Curtea Constituțională."
Între Apus și RăsăritÎntrebarea care frământă lumea este cum va evolua relația americană cu Estul, în special cu Rusia. Fără strălucirea URSS de altădată, Rusia rămâne factorul de influență în politica de la Răsărit.„Asta este marea întrebare: care va fi relația America-Rusia? Care va fi atitudinea lui Donald Trump față de NATO, al căruia stâlp principal este America? Toată Europa Apuseană face parte din NATO, America nu poate activa numai și numai după părerea ei. În campanie, Trump a avut cuvinte prietenoase către Putin. Dar acestea sunt situații trecătoare. Ce rămâne este dorința Rusiei de a deveni din nou o putere mondială și de a conduce iarăși lumea. Asta nu se va întâmpla. Trebuie admis că suntem într-o perioadă de nebulozitate politică, economică. După semnele date de Bursă, putem să ne păstrăm optimismul, este o schimbare pozitivă, care nu s-a mai văzut de 7-8 ani. Eu nu cred că este un caz de alarmă. Ne putem aștepta la anumite corectării ale politicii – fie în privința ISIS, fie în privința Orientului Apropiat. Nu cred că situația României este în pericol în vreun fel. Poate după 5-6 ani de așteptare, poziția Americii către Rusia se vor clarifica. Probabil nu în favoarea Rusiei sau Chinei, ci mai degrabă va fi un status-quo“, afirmă profesorul Kemal H. Karpat, citat de Adevarul.ro.
