La 27 iulie, biserica creștină îl sărbătorește pe Sf. Marele Mucenic Pantelimon.
În popor Sf.Pantelimon i se mai spune Pintilie sau Pintilie Călătorul. Pe vremuri această zi era ținută de cei care călătoreau des. Motivația tradițională a acestei sărbători se apropie de aceea a lui Sf. Ilie. Ziua lui Pintilie Călătorul era ținută de frica trăsnetelor, grindinii, furtunilor, secetei. Se considera, că cel care muncea în această zi „se călătorea”, adică murea nu după mult timp.
În legătură cu denumirea sărbătorii Pintilie Călătorul există peste tot credința că de la Pintilie Călătorul „se călătorește vara”. Această „călătorie” a verii este semnalată prin cîteva evenimente, precum plecarea păsărilor migratoare în țările calde, „pălitul” frunzelor.
Altădată se credea că la Pintilie Călătorul se desparte vara de toamnă. De aici și expresia „se duce vara ca o pîine, vine iarna ca un câine”. Pintilie Călătorul apără vitele și oamenii de multe boli.
Se mai spune că Pintilie, ca martor al călătoriei verii, o roagă să revină și la anul tot așa bogată ca și în anul pe care tocmai îl părăsește.
În ziua lui Pintilie se fac praznice, dându-se de pomană mere și pere, uneori cu felii de pâine pentru sufletele celor decedați.
