„Ne spune onoratul guvern că vrea să facă reformă. Păi, oameni buni, pentru a face reformă ar trebui să aveți o viziune integrată despre țara asta, despre viitorul ei, să știți unde vreți să o duceți și să o faceți într-un mod coordonat. Dar observăm că guvernul nu știe, nu are nicio țintă de reducere a deficitului bugetar”, spune Peiu.
Liderul senatorilor AUR susține că nu doar opoziția vede lipsa de direcție a guvernului, ci și piețele. La început, când actualul executiv a fost instalat, investitorii au avut ceva încredere, influențați de discursul lui Ilie Bolojan, și dobânda la titlurile de stat pe 10 ani a scăzut până la 7,11%. Acum însă, lipsa unei ținte de reducere a deficitului pune sub semnul întrebării această încredere.
„Dar ei vor să dea investitorilor străini minoritari drepturi pe care statul român nu le are la companiile unde este minoritar. Mergem mai departe și vorbim de agenții și instituții autonome. Păi, din toate zecile de autorități, au redus discuția la trei. Dar și acolo, superficial: nimic despre Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care stă de ani de zile pe un miliard de euro și a făcut cadastru sistematic pentru 394 de localități din cele peste 3.300 pe care le are România. Nimic despre Autoritatea Feroviară Română (AFER), care și-a emis un ordin de ministru, pe vremea când ministru era reputatul ce confunda avocații cu cine știe ce, prin care ia 0,5% din valoarea producției fizice pentru orice lucrare în feroviar. Nu contează că vine inspectorul, stă 3 ore și se uită la o cutie pe care nu o înțelege sau stă 14 ore și încearcă să dezlege o limbă pe care nu o înțelege, pentru că i-ați angajat fără să știe limbi străine”, a mai precizat liderul senatorilor AUR.
Petrișor Peiu susține că dacă guvernul ar fi venit cu un plan clar de reducere a agențiilor și instituțiilor autonome la doar 20, nimeni nu ar fi avut obiecții. El arată că un program credibil ar fi trebuit să pornească de la nivelul actual al veniturilor fiscale, de 27% din PIB, și să fixeze limite clare: maximum 8% din PIB pentru cheltuieli de personal și 4,5% pentru bunuri și servicii. În opinia sa, un asemenea set de măsuri ar fi fost concret și realist, însă executivul nu a venit cu astfel de propuneri.
