Peste jumătate dintre copiii din România vor să plece din țară definitiv

Peste jumătate dintre copiii din România declară își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, arată un studiu realizat de organizația Salvați Copiii. Ancheta arată cifre îngrijorătoare și în ceea ce privește școlarizarea, concluziile fiind că aproape doi din 10 tineri de peste 16 ani nu urmează nicio formă de învățământ. Mii de minore devin anual mame în România, iar dintre acestea sute nasc a doua sau chiar a treia oară înainte de majorat. În ceea ce privește sesizările de abuz sexual cu victime minore, doar 20% dintre cazuri ajuns pe masa unui judecător, mai spun oficialii organizației, care cer Guvernului „un plan de măsuri imediate”.

Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste graniță
 
„Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, în vreme ce o treime dintre aceștia și-ar dori să-și continue studiile în străinătate. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunitățile legate de educație (26,3%), neîncrederea sau nemulțumirea față de condițiile de viață din România  (21,9%)”, arată un studiu realizat de Salvați Copiii și ale cărui rezultate au fost date publicității miercuri.
Documentul, care face o radiografie a situației copiilor români, subliniază că în ultimii 20 de ani, numărul copiilor din România a scăzut de la aproape 4.800.000 la 3.740.300 și arată că în cazul celor rămași în țară există „semnificative disparități, în detrimentul celor din mediul rural”.

Ancheta situează România ca fiind țara din UE cu cel mai scăzut nivel de participare la programele școlare în cazul tinerilor cu vârste peste 16 ani, fiind totodată, potrivit OCDE , unul dintre statele în care diferența de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel. „Variația de performanță explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toți ceilalți factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparație cu o medie OCDE de 15,5% și în creștere față de valoarea înregistrată de țara noastră la testarea anterioară (18%). Diferența de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați este de 132 de puncte în cazul României (față de o medie OCDE de 93 de puncte), în creștere cu 24 de puncte față de ediția anterioară a testării. De altfel, România este indicată și printre țările în care această diferență generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepție de la tendința generală la nivelul OECD (unde această diferență a suferit doar o creștere minoră)”, arată studiul.

Conform Salvați Copiii, în România, doar 0,8% dintre copiii sub doi ani au acces la educație timpurie (înjumătățit față de 1,6% în 2020 și comparat cu 9,2% media UE), iar procentul ajunge la doar 15,1  în cazul celor care au împlinit 2 ani (în scădere drastică față de 21,1% în 2020 și față de 33,3% media UE), iar unu din cinci copiii nu termină școala la timp.
 
Probleme semnificative legate de participarea la educație apar încă de la gimnaziu
 
„Probleme semnificative legate de participarea la educație apar încă de la gimnaziu, cu un procent de 12,2% dintre copiii români care au vârsta corespunzătoare acestui nivel de educație, dar nu sunt cuprinși în școală , iar procentul crește odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani și 19,01% în cazul celor de 16 ani”, transmite Salvați Copiii.

Studiul subliniază că „un capitol nevralgic separat este cel al copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES)”. 
„În peste jumătate (54,7%) dintre școlile unde învață și elevi cu cerințe educaționale speciale, consilierul școlar vine doar săptămânal/ocazional, în vreme ce doar 44,3% beneficiază de serviciile unui consilier școlar permanent, arată o anchetă Salvați Copiii România. În anul școlar 2022-2023, au fost cuprinși în învățământul de masă 46.779 de copii și adolescenți cu cerințe educaționale speciale și 19.023 de copii și adolescenți în învățământul special, arată datele Ministerului Educației”; se arată în documentul citat, specialiștii organizației arătând că școlile nu dispun de spații speciale pentru derulare de activități specifice și nu oferă de sprijin psiho-educațional pentru ca elevii cu CES să fie integrați și menținuți în învățământul de masă.  
 
82 % dintre elevi au fost martori ai situațiilor de bullying în școală

În ceea ce privește bullyingul, organizația notează că „deși tot mai multe incidente grave, inclusiv sinucideri, cu victime printre copii sunt puse pe seama bullyingului, fenomenul continuă să crească atât ca incidență, cât și ca gravitate, în lipsa unor măsuri adecvate de răspuns”.

O consultare la care au participat aproape 4500 de elevi relevă că 82% dintre elevi au fost martori ai situațiilor de bullying în școală, 28% dintre respondenți afirmând că au asistat des și foarte des la astfel de situații, multe dintre ele având loc în clasă, iar adultul care intervine este dirigintele. 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.
În grupul de prieteni incidența bullyingului pare a fi mai scăzută, rețelele de socializare fiind indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.

„Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații. Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%. Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar”, arată Salvați Copiii.
 
Sub 20% din sesizările cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore  au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor
 
„În România, conform Consiliului Superior al Magistraturii (2020), în medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizări cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore (1 februarie 2014-29 iulie 2020), mai puțin de 20% (3.496) au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor, iar pentru două treimi (12.636) au fost adoptate soluții de clasare”, arată rezultatele studiului.

În mediul online, conform analizei Salvați Copiii, 29% dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conținut care înfățișează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet și 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau imagini video care să îi înfățișeze nud sau într-o ipostază sexuală.

„De altfel, în cadrul liniei de raportare organizate de Salvați Copiii, esc_ABUZ (www.oradenet.ro), ce vizează conținutul dăunător pentru copii și tineri în mediul online, au fost primite 3.415 astfel de raportări, din care 42,82% (1254) ilustrau imagini cu abuz sexul asupra copiilor (CSAM) sau materiale cu minori în ipostaze sexualizate, iar 653 dintre ele reprezentând materiale generate chiar de către minori (CSAM). Din 2016 până la sfârșitul anului 2023, au fost primite 33.281 de notificări. Materialele identificate sunt trimise de către specialiștii Salvați Copiii către IGPR”; informează organizația.
 
Nivelul bunăstării emoționale al copiilor români „scade semnificativ odată cu vârsta
 
Aceasta atrage atenția și asupra nivelului bunăstării emoționale al copiilor români care „scade semnificativ odată cu vârsta„, în cazul fetelor, de la un scor mediu de 65,6 la vârsta de 11 ani, la 52 la vârsta de 13 ani, respectiv 49,4 la 15 ani, iar în cazul băieților de la 71,8 în cazul celor de 11 ani, la 65,4 în cazul celor de 13 ani și 61,7 în cazul celor de 15 ani.
„Un raport al OMS relevă o serie de probleme legate de bunăstarea emoțională a copiilor români: mulți dintre ei au probleme frecvente legate de somn (cu o incidență care ajunge la peste 41% în cazul fetelor de 15 ani) se simt frecvent nervoși (cu o incidență de până la 57% tot în cazul fetelor de 15 ani), se simt singuri frecvent sau în permanență (32% din fetele de 15 ani)”, arată Salvați Copiii.
 
 46% dintre copii declară că părinții lor recurg la pedeapsa corporală
 
Abuzul din partea părinților este un alt aspect scos în evidență, statisticile arătând că la nivel național, 46% dintre copii declară că părinții lor recurg la pedeapsa corporală, procentul acestora fiind „mult mai mare decât cel al părinților care admit că folosesc astfel de pedepse”.

„Unu din 10 copii mărturisește că este victimă a acestei forme de violență des sau foarte des, cu o incidență mai mare în cazul copiilor din mediul rural. Mai mult decât atât, răspunsurile copiilor indică persistența unor forme severe de violență din partea adulților din familie, cum ar fi: obligarea de a sta în genunchi (5%), arsurile intenționate (1%) sau pedepsele fizice care necesită spitalizare (1%)”, arată raportul Salvați Copiii.
 
Rata mortalității infantile înregistrată de țara noastră continuă să fie mult peste media Uniunii Europene
 
Organizația face publice statistici care arată nevoia unei intervenții rapide, „prin programe solide de prevenție și limitare a riscurilor la care sunt expuși cei mai tineri dintre cetățenii României: 27,3% dintre adolescenții români fumează produse din tutun: 50,1% dintre ei consumă alcool și 14% dintre copii au recunoscut că au practicat jocuri de noroc pe bani, dar impactul fenomenului este mult mai amplu, 40% dintre ei menționând că au prieteni implicați în astfel de activități. 
Studiul arată că anual peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Deși neajunse încă la vârsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere. Multe dintre ele nu au folosit niciodată metode contraceptive și nici nu merg la medic pentru a monitoriza sarcina.

„Deși semnificativ mai mică față de acum 20 ani, rata mortalității infantile înregistrată de țara noastră continuă să fie mult peste media Uniunii Europene (5,2 la mie versus 3,2 la mie)”, arată studiul.
Acesta subliniază că legea în România nu prevede obligativitatea înființării unor structuri consultative ale copiilor, iar autoritățile au făcut „eforturi sporadice de înființare a unor structuri de consultare a tinerilor, omițând dreptul la participare a copiilor”.   
 
Conform organizației, copiii României continuă să fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene, 41,5% dintre ei aflându-se în risc de sărăcie sau excluziune socială
 
Salvați Copiii recomandă, printre alte măsuri, consolidarea serviciilor de asistență socială pentru identificarea precoce a situațiilor de risc pentru copii, creșterea investițiilor economice în comunitățile rurale; extinderea programului național „Masă sănătoasă în școli”, începând cu anul școlar 2025-2026, pentru fiecare copil în creșele, grădinițele și școlile din comunitățile vulnerabile economic, acoperirea, din surse bugetare centrale sau locale, a costurilor de transport spre orașe la medicul specialist pentru gravidele vulnerabile din comunitățile dezavantajate; educație pentru sănătate începând cu perioada preșcolară și pentru sănătatea sexuală și a reproducerii cât mai timpuriu (după modelul de intervenție dezvoltat de Salvați Copiii).

Alte recomandări se referă la sprijinirea școlilor în procesul de creare a grupurilor de acțiune anti-bullying din școli; asigurarea numărului optim de medici și asistente de neonatologie și moașe, pentru a combate mortalitatea infantilă; dezvoltarea serviciilor sociale și a instituțiilor implicate în protecția copiilor împotriva abuzului sexual și pregătirea specialiștilor (asistenți sociali, psihologi, polițiști, procurori, judecători) în acest sens și măsuri pentru integrarea copiilor cu CES.

Salvați Copiii solicită de asemenea extinderea la nivel național a programului Barnahus dezvoltat de organizație și DGASPC Sector 6, despre care oficialii acesteia spun că este „singurul în măsură să asigure audierea și protecția copiilor victime ale abuzului sexual”.

Nu în ultimul rând, Salvați Copiii solicită adoptarea de către Parlamentul României a celui de-al 3-lea Protocol facultativ privind Procedura comunicării la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, în condițiile în care România nu a ratificat acest protocol adoptat în 2012 permite Comitetului pentru Drepturile Copilului de la Geneva să examineze plângerile provenite de la copii si reprezentanții lor.