Gras, slab, oceanic sau de crescătorie, peștele consumat de două ori pe săptămână îți îmbogățește meniul cu proteine superioare și cu acizi grași Omega 3. Dacă ar fi să dăm crezare știrilor legate de conținutul de mercur din peștii oceanici, ar trebui să uităm de macrou, ton, merluciu și de alte specii care ne fac cu ochiul în magazine.
Peștele oceanic, fructele de mare și scoicile sunt adevărați „bureți“ care absorb mercurul și alte substanțe toxice din apă.
Să mai mâncăm pește sau nu?
Cu siguranță da, spune nutriționistul Corina Zugravu. Putem consuma la discreție carne de pește autohton și chiar de trei ori pe săptămână pește oceanic.
Femeile însărcinate pot limita la o dată-două ori pe săptămână! E adevărat că mediul în care se dezvoltă peștii este poluat de tot felul de deșeuri și de substanțe aruncate de oameni, dar, dacă este consumat cu moderație, peștele din mări și din oceane nu-ți poate face rău.
De ce nu macrou în fiecare zi
Ideea că te expui riscului de a face cancer (din cauza mercurului conținut) dacă mănânci carne de pește este o realitate, dar nu atât de înspăimântătoare dacă limitezi consumul.
Printre substanțele poluante aruncate în mări și în oceane se găsește și mercurul, care este transformat în metil-mercur în corpul peștilor, ne explică nutriționistul nostru.
Dacă este ingerată în cantități mari, această substanță afectează ficatul și rinichii, are efecte toxice asupra sistemului nervos central și poate duce la malformații ale fătului (dacă peștele este consumat de o femeie însărcinată).
De regulă, metil-mercurul se găsește la răpitori și se depozitează în părțile grase ale peștilor. Deci cu cât sunt mai grași, cu atât riscul este mai mare. Paradoxul este că tocmai peștii grași (cum este macroul) ne furnizează acizii grași Omega 3.
Oamenii de știință recomandă un consum moderat de pește oceanic (maximum trei porții pe săptămână).
Continuare pe clicksanatate.ro.
