Multe gânduri ne frământă pe noi, oamenii, când ne gândim la judecata lui Dumnezeu. Odată, la părintele Teofil a ajuns o femeie credincioasă și i-a zis: Părinte, Dumnezeu ne-a creat pe noi, oamenii, din iubire, după cum mărturisește și Sfântul Ioan Evanghelistul:”Dumnezeu este Iubire”, de ce trebuie să ne judece la sfârșitul vieții, nu ne poate mântui fără judecată?
Atunci părintele Teofil i-a răspuns:
Aici este marea taină a lui Dumnezeu. Ne-a creat din iubire și cu siguranță iubește pe toți oamenii, dar, ne-a lăsat și libertatea voinței, gândirii și a rațiunii. Fără libertate, omul nu ar putea fi judecat, dar, prin libertate, Dumnezeu ne arată că ne respectă ca persoane. Să ai încredere că Dumnezeu este un Tată bun și Iubitor. Care vrea fericirea tuturor fiilor săi, dar contează că și omul să conlucreze cu EL pentru mântuirea lui. Speranța și nădejdea noastră a creștinior, în iertarea lui Dumnezeu devine calea spre înviere.
