PAȘTELE BLAJINILOR, TRADIȚII ȘI OBICEIURI. Ce trebuie să faci cu ouăle roșii, potrivit legendei

PAȘTELE BLAJINILOR. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de rohmani. Paștele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților.

PAȘTELE BLAJINILOR. Paștele blajinilor sau Paștele morților ori Paștele Mic reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au adormit întru Domnul, fie ei pregătiți - spovediți, împărtășiți și cu lumânare - sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș, scrie Agerpres.
PAȘTELE BLAJINILOR. Sărbătoarea este un prilej deosebit de comemorare a morților, este o zi în care familiile se reunesc, la cimitir, pentru a se bucura de Lumina Învierii, împreună cu cei dragi, plecați dintre noi. Se crede că de Paștele Blajinilor sufletele morților sunt libere și pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei și date de pomană.

PAȘTELE BLAJINILOR. Astfel, oamenii își imaginau că pot petrece Paștele cu moșii și strămoșii ''aici'', prin venirea spiritelor morților când se deschid mormintele și cerurile la Joimari sau separat, oamenii ''aici'' și Blajinii ''acolo'', dar cu alimente și băutura expediate prin diferite tehnici de oamenii de ''aici''.

PAȘTELE BLAJINILOR. Legătura dintre pământeni și Blajini se face, conform tradiției, la Paștele Rohmanilor, prin cojile de ouă pe care oamenii, recunoscători pentru rugăciunile și faptele bune ale Blajinilor, le aruncă în ape curgătoare în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Paștilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apa Sâmbetei, în lumea unde locuiesc aceste făpturi minunate, vestindu-i astfel că a sosit timpul să serbeze Paștele.

Până în Tarâmul Celălalt cojile de ouă ajung într-o săptămână, după care, printr-un miracol, ele redevin ouă întregi, cu care se hrănesc Blajinii, despre care se spune că mănâncă foarte puțin, un ou ajungând pentru 12 dintre ei. Datina cere ca aceste coji de ouă roșii să fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei bătrâne.

PAȘTELE BLAJINILOR. Se spune că Blajinii ar fi reprezentări ale oamenilor primordiali sau ale strămoșilor, că ei ar fi luat parte la facerea lumii și că, de atunci, susțin stâlpii de sprijin ai Pământului. Creștinismul i-a adoptat transformându-i într-o categorie aparte. Au calități morale deosebite, precum bunătatea, blândețea și simplitatea, care-i fac adevărate modele pentru oameni. Ei sunt foarte buni la suflet, credincioși, blânzi și înțelepți. Se crede că Blajinii se bucură foarte mult de această sărbătoare și de legătura dintre ei și oameni, care se menține prin intermediul acestui praznic.

PAȘTELE BLAJINILOR. De asemenea, există credințe populare conform cărora blajinii sunt cei care nu au apucat să treacă marea, atunci când Moise a despicat apele sau că sunt suflete ale pruncilor care au murit nebotezați. Ei trăiesc în lumea de dincolo, dar păstrează legătura cu lumea noastră, iar în Duminica Tomii sufletele lor sunt slobozite.

PAȘTELE BLAJINILOR. Ei sunt miloși și devotați lui Dumnezeu, dar nu știu să socotească. De aceea, la sat, femeile aruncă pe ape curgătoare coji de ouă înroșite, pentru ca să afle și morții că este Paști, dar ei primesc vestea mai târziu, abia în Duminica Tomii